Pe agenda ultimei ședințe a secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul al costului Serviciului de îngrijire socială la domiciliu (SÎSD).   Potrivit proiectului, costul serviciului va fi constituit din cheltuielile curente planificate din contul componentei de bază pentru anul bugetar (cheltuielile de personal, contribuțiile la BASS și primele asigurărilor obligatorii de asistență medicală, cheltuielile pentru inventarul moale, obiectele de mică valoare și scurtă durată, cheltuielile de regie/alte cheltuieli pentru consumul materialelor și serviciilor cheltuielile privind formarea profesională); cheltuielile curente din contul mijloacelor speciale pentru anul bugetar, precum și cheltuielile pentru uzura mijloacelor fixe.

(40.3.18) Depășirea aferent cărei perioade participă la determinarea sumei TVA pasibile rambursării în cazul în care subiectul impozabil solicită rambursarea TVA pentru mai multe perioade fiscale din perioada Programului de rambursare?

Persoana ce reprezintă interesele statului în societatea comercială va purta răspundere pentru prejudiciile cauzate societății comerciale cu capital public sau public-privat, rezultate din deciziile adoptate cu abateri de la legislație şi statutul societății în conformitate cu legislația muncii, civilă, contravențională și penală. Totodată, reprezentantul statului va fi eliberat de răspundere patrimonială sau de altă răspundere pentru adoptarea deciziilor care au cauzat prejudicii societăţii comerciale în cazul în care a votat împotriva adoptării lor și în procesul-verbal al şedinţei a fost fixat dezacordul, sau a înaintat o opinie separată, sau dacă a votat conform documentelor sau indicațiilor scrise ale autorității abilitate, a căror autenticitate nu a putut fi pusă la îndoială.

În lunile ianuarie-octombrie ale anului 2020, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de circa 20625 mil. lei, ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (24572 mil. lei) la nivel de 83,9%. Datele se conțin în Raportul operativ privind executarea BASS făcut public de Casa Națională de Asigurări Sociale.   Conform documentului, au fost acumulate  contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 11413,1 mil. lei sau 81,4% din suma anuală prevăzută de 14023,8 mil. lei. Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2019, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în 10 luni ale anului 2020 a înregistrat o creştere cu 283,7 mil. lei sau cu 2,5%.

Studiu de caz: Începând cu 17 martie 2020, întreprinderea a stabilit șomaj tehnic. Conform politicilor entității stabilite prin regulamentul intern, achitarea salariului se face în termen de 5 zile după luna de gestiune. Astfel, salariul pentru luna martie a fost calculat la 31 martie si achitat la 3 aprilie, iar pentru luna aprilie calcularea salariului și a indemnizațiilor a avut loc la 30 aprilie, cu achitarea la 4 mai. Obligațiile aferente impozitului pe venit, contribuțiilor obligatorii de asistență socială și primelor obligatorii de asistență medicală aferente salariului lunii martie au fost achitate în buget la data achitării salariului și a indemnizației, pentru luna aprilie plata se preconizează către data de 25 mai.

Legea nr. 257/2020 ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021 publicată în Monitorul Oficial la 22 decembrie curent, conține și modificări la Legea nr.397/2003 privind finanțele publice locale.    Astfel, aceasta este completată cu o nouă noțiune – taxă specială, care este o plată percepută doar de la persoanele fizice/persoanele juridice care utilizează sau beneficiază de serviciile publice locale create în interesul acestora, utilizată integral de către autoritățile reprezentative şi deliberative ale unităților administrativ-teritoriale pentru acoperirea cheltuielilor de înființare a serviciilor publice de interes local, precum și pentru finanțarea cheltuielilor curente de întreținere și funcționare a acestor servicii.

În anul 2019 o persoană fizică a importat un automobil pentru a fi utilizat în scopuri personale. Prețul acestuia conform contractului de vânzare-cumpărare din 20.09.2019 a constituit 20 000 euro (curs oficial euro/mdl = 19,52), iar accizul și taxa pentru procedurile vamale achitate la importul automobilului au constituit 72 300 lei. În 2020 persoana  fizică a vândut automobilul cu suma de 550 000 lei. La determinarea bazei valorice a automobilului, care cheltuieli se vor lua în considerație la aprecierea creșterii de capital?

Urmează oare a fi calculată amortizarea în scopuri fiscale a mijloacelor fixe de către nerezidenţii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova conform art.5 pct.151) din Codul fiscal?   Art. 261 alin. (2) din Codul fiscal (CF) stabilește că mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea sunt proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

În Monitorul Oficial din 6 noiembrie curent Serviciul Fiscal de Stat a publicat Ordinul nr.542 din 23 octombrie 2020 cu privire la completarea Ordinului IFPS nr. 400 din 14 martie 2014. Acesta conține modificări la Instrucţiunea privind evidenţa obligaţiilor faţă de buget. În scopul asigurării executării conforme a prevederilor art.133 alin. (1) pct.8) și alin. (2) pct.4) din Codul fiscal și în temeiul prevederilor art. 136 pct.9) din Codul fiscal, ORDON:

Alocarea anuală a mijloacelor financiare pentru finanțarea proiectelor investiționale de îmbunătățiri funciare din Programul de îmbunătățiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025 vor fi realizate în limitele alocațiilor aprobate prin legea bugetară anuală, prevede Hotărârea Guvernului nr. 985 din 22.12.2020 (HG nr.985/2020) prin care a fost aprobat Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvenţiilor în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare (Regulament) publicată vineri, 29 ianuarie, în „Monitorul oficial”.  

Ministerul Finanțelor va aloca 1.531.506 lei de la bugetul de stat pentru achitarea compensaţiei pentru valoarea averii confiscate, naţionalizate sau scoase în orice mod din posesia victimelor reabilitate ale represiunilor politice. De aceste compensații vor beneficia 29 de persoane, identificate în baza deciziilor comisiilor speciale prezentate de autorităţile administraţiei publice locale și a titlurilor executorii eliberate de către instanțele judecătorești devenite irevocabile prin epuizarea căilor de atac.

Efectivul-limită al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) ar putea fi suplinit cu 27 de unități. Proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede reorganizarea autorității a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali, ce a avut loc săptămâna trecută. Potrivit proiectului, personalul AIPA, pe lângă cererile post-investiționale, urmează să recepționeze, să examineze și să autorizeze cererile de subvenționare depuse conform altor modalități de susținere financiară, cum ar fi subvenții în avans, măsuri destinate dezvoltării rurale, plăți directe etc., iar în acest context se constată necesitatea majorării efectivului-limită al instituției.

Reieşind din prevederile art. 283 alin. (1) al Codului fiscal, de scutire de plata impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar beneficiază categoriile de persoane fizice indicate la lit. h)–l), respectiv:  h) persoanele de vîrstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, persoanele cu dizabilităţi din copilărie, persoanele cu dizabilităţi medii (participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl), precum şi persoanele supuse represiunilor şi ulterior reabilitate); 

Societatea cu răspundere limitată și-a inițiat activitatea pe parcursul anului, dar dat fiind faptul că situația economică a avut de suferit în condițiile pandemiei, entitatea nu a reușit să angajeze personal la lucru și nici să-și desfășoare activitatea preconizată (prestări servicii). Va fi obligat în aceste condiții administratorul, care este și unicul fondator al SRL, să prezinte Darea de seamă (forma IPC18)?  

Biroul Național de Statistică comunică că preţurile medii de consum în luna octombrie comparativ cu septembrie 2020 au crescut cu 0,11%, majorarea fiind determinată de creșterea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,33% și la serviciile prestate populației cu 0,05%.   Totodată, în luna octombrie faţă de luna precedentă au scăzut preţurile la fructe proaspete (cu 4,3%), cartofi (cu 3,5%), legume proaspete (cu 0,3%), carne de pasăre și crupe (cu câte 0,3%), iar creşteri de preţuri au fost înregistrate  la fructe de livadă sâmburoase (cu 26,3%), ouă de găină (cu 11,8%), ulei de floarea soarelui (cu 4,4%), făină de porumb (cu 1,0%), lapte și produse lactate (cu 0,8%).

Potrivit art.2262 din Codul fiscal (CF), termenul de prescripţie pentru determinarea venitului impozabil estimat al persoanei fizice nu va depăşi termenul stabilit la art.264 din același Cod1. În cadrul verificării fiscale prealabile se reconstituieşte situaţia fiscală prealabilă a persoanei fizice supuse verificării şi se compară venitul impozabil estimat ce decurge din situaţia fiscală constatată cu venitul impozabil declarat de aceasta. Verificarea fiscală prealabilă se efectuează la sediul Serviciului Fiscal de Stat în baza informaţiilor deţinute de acesta.

Agenția Națională pentru Reglementarea în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) a publicat în MO Hotărârea nr. 47 din 15.10.2020 privind stabilirea cuantumului plăţii de reglementare şi monitorizare în domeniul comunicațiilor electronice pentru anul 2021 și Hotărârea nr. 48 din 15.10.2020 privind stabilirea cuantumului plăţii de reglementare şi monitorizare în domeniul comunicațiilor poștale pentru anul 2021.   Astfel, a fost stabilit cuantumul plăţii de reglementare şi monitorizare în domeniul comunicaţiilor electronice pentru anul 2021 la nivel de 0,3% din volumul venitului provenit din activităţile respective,  acesta fiind neschimbat față de anii precedenți.

Ieri, 23 noiembrie, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. La elaborarea documentului au fost luate în considerare  propunerile înaintate de mediul de afaceri, autoritățile publice și alte părți interesate, fiind propuse modificări la unele acte normative, care PP„Monitorul fiscal FISC.md” le va publica astăzi, ținând cont de argumentarea expusă în nota informativă a proiectului.   Astfel, intervențiile propuse în Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi se referă la măsurile de diminuare a numerarului în economie.  

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

Conform datelor prezentate în cadrul Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social (Ediția VI) desfășurate în regim online pe data de 16 februarie, economia socială în Uniunea Europeană acoperă peste 14,5 mil. de angajați, ceea ce reprezintă circa 6,5% din populația aptă de muncă, iar 1 din 4 întreprinderi create în țările europene este o întreprindere socială.  În Republica Moldova acest fenomen este încă la etapa incipientă de dezvoltare, unul din motive fiind nivelul scăzut de conștientizare al conceptului de antreprenoriat social.