Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la transferul unei zile de odihnă în anul 2022. Documentul este propus pentru consultări publice.   Potrivit proiectului, ținând cont de necesitatea utilizării optime de către salariați a zilei de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, deoarece ziua de 7 martie 2022 este prima zi a săptămânii, iar ziua de 8 martie, potrivit art.111 din Codul muncii, este zi de sărbătoare nelucrătoare, MMPS propune declararea zilei de 7 martie a anului viitor drept zi de odihnă. Aceasta va fi recuperată pe data de 12 martie 2022.

Costul orientativ pentru o zi în taberele de odihnă și întremare a sănătății copiilor și adolescenților, care va fi finanțat din bugetul de stat, ar putea constitui între 243-310 lei, fiind majorat cu circa 47% față de anul 2019 (dat fiind faptul că în timpul pandemiei, în perioada anilor 2020-2021, nu au fost organizate tabere de odihnă),  ținând cont de majorarea cuantumului salariului minim garantat în sectorul real pentru anul curent, dar și de creșterea inflației.   Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la organizarea odihnei copiilor și adolescenților în sezonul estival 2022,

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează că, persoana asigurată care confirmă stagiul necesar de cotizare (total de 3 ani sau de cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului) şi se află în concediul pentru îngrijirea copilului, poate solicita indemnizația lunară pentru creșterea copilului, la alegere, conform următoarelor opţiuni:   a) de la data acordării concediului pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, în cuantum de 30% din baza de calcul stabilită pentru fiecare copil, dar nu mai puţin decât cuantumul indemnizaţiei minime lunare pentru creşterea copilului a persoanei asigurate (740 lei);  

Potrivit prevederilor Codului fiscal, orice activitate exercitată în condițiile legii, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană cu scopul de a obţine venit sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit, se consideră activitate de întreprinzător/afacere (business).

În evidenţa contabilă a persoanelor juridice în a căror gestiune economică se află bunuri ale domeniului public, evidenţa contabilă a acestor bunuri se ţine distinct, potrivit normelor aprobate de Ministerul Finanţelor. Datoriile privind bunurile primite în gestiunea economică apar în cazul primirii bunurilor de la alte entităţi (fondatori, organele administraţiei publice) în gestiunea temporară. Mai multe detalii despre bunurile primite în gestiune economică găsiți în materialul ce urmează, redat în formă de scheme.

Conform art.102 alin. (10) lit. b) din Codul fiscal, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune de documentul, eliberat de autoritățile vamale, care confirmă achitarea TVA la mărfurile importate.

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

În Instrucțiunea privind evidența obligațiilor față de buget, aprobată prin Ordinul IFPS nr. 400/2014, prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 104 din 10 martie 2022, publicat în Monitorul Oficial din 18 martie curent, au fost operate modificări, care sunt puse în aplicare din data publicării.     Astfel, se precizează că, pentru accesarea online a datelor privind obligațiile față de bugetul public național, contribuabilii vor utiliza sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat, prin intermediul serviciului electronic „Contul curent al contribuabilului”, disponibil în cadrul sistemului „Cabinetul personal al contribuabilului” de pe portalul www.sfs.md.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea

Veniturile  și cheltuielile totale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 se propun a fi majorate cu peste 2,16 mld. lei. În cazul aprobării proiectului modificărilor la Legea nr.206/2021 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 în redacția elaborată de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, veniturile și cheltuielile BASS vor crește de la 31,2 mld. lei până la circa 33,4 mld. lei.   Documentul a fost elaborat cu scopul precizării parametrilor BASS, urmare a aprobării completărilor la un șir de acte normative cu un impact semnificativ asupra BASS

Sistemul „Cabinetul personal al contribuabilului” (în continuare - CPC) vine nu doar să ofere accesul automatizat la serviciile fiscale electronice, dar și să valideze automat datele de identificare ale persoanei fizice și juridice pentru blocarea automatizată a accesului la servicii, fapt ce optimizează semnificativ procesele efectuate anterior în mod manual de către funcționarii fiscali și operatori.   Amintim, subdiviziunile SFS sunt în drept să blocheze accesul la serviciile fiscale electronice, motive fiind:

Direcția deservire fiscală din cadrul Direcției generale de administrare fiscală sau, Direcția generală administrarea contribuabililor mari, după caz, pînă la finele zilei următoare adoptării Deciziei, perfectează documentele de plată trezoreriale şi le remite Direcției Trezorerie de Stat spre executare.

  În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vînzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

Examinarea proiectului hotărârii de Guvern prin care se propune aprobarea noului Regulament cu privire la modul de aplicare a Convenției vamale realtiv la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR a fost inclusă pe agenda ședinței secretarilor generali. Necesitatea elaborării documentului derivă din noua procedură electronică eTIR – o alternativă a actualei proceduri de eliberare a carnetului TIR pe suport de hârtie.   Astfel, eTIR presupune efectuarea operațiunilor caracteristice regimului TIR prin utilizarea sistemului informațional al Serviciului Vamal.

Pe agenda ședinței comisiei parlamentare economie, buget și finanțe a fost inclus  proiectul de lege pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, care urmează a fi prezentat în lectura a doua.   Amintim, Acordul are ca scop îmbunătățirea conformării fiscale internaționale prin dezvoltarea relațiilor dintre statele semnatare, prin prisma asistenței reciproce în domeniul fiscal, necesitatea alinierii la standardele internaționale de efectuare a schimbului de informații ca urmare a aderării Republicii Moldova, în noiembrie 2016, la Forum Global al OCDE privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale.

Toate autoritățile/instituțiile bugetare subordonate Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal al capitalei (CMС) vor fi obligate să aplice Politica de contabilitate unică (Politica). Direcția generală finanțe a CMС a elaborat proiectul Politicii în scopul implementării recomandărilor Curții de conturi, care au fost expuse în Raportul auditului asupra raportului financiar al municipiului pe anul 2017. Documentul urmează a fi aprobat în cadrul ședinței CMC.     Politica a fost elaborată conform prevederilor Legii contabilității nr.113/2007  și în baza OMF nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile

În cazul în care contribuabilul observă că a comis erori la completarea datelor persoanei asigurate în darea de seamă IPC21 (tabelul nr.2) ce nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurare socială, cum ar fi: perioada de muncă, categoria persoanei asigurate sau tariful pentru calcularea contribuției și care au un impact asupra stabilirii prestațiilor sociale, acesta va avea posibilitatea de a efectua corectările necesare.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020  prin care a fost aprobat formularul tipizat Forma IPC21, ce are ca scop oferirea posibilității contribuabililor de a prezenta dări de seamă prin care să corecteze datele persoanelor asigurate, care nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurări sociale, pentru o perioadă supusă anterior controlului fiscal.

Ambalajul primar din materiale plastice (clasificat la poziţiile tarifare 3923 21 000, 3923 29 şi 3923 30), care conţine sare iodată (clasificat la poziția tarifară 250100911) în cantitate de peste 0,9 litri sau peste 0,9 kg, cu greutatea produsului până la 1,9 litri sau până la 1,9 kg inclusive va fi inclus în lista mărfurilor care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului. Taxa per unitate poate fi stabilită în sumă de 0,22 lei/pachet.   Inițiativă legislativă ce prevede completarea art. 11 al Legii nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului a fost examinată pe data de 25 mai 2022 de unele comisii parlamentare.

Şomajul tehnic reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de către angajator, unitate sau de către o subdiviziune interioară a acesteia: a) pentru motive economice obiective;b) ca urmare a declarării stării de urgență, de asediu și de război;c) ca urmare a restricțiilor impuse în starea de urgență în sănătatea publică.   Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.  Potrivit documentului, în cazul declarării șomajului tehnic conform prevederilor citate supra, indemnizația poate fi plătită, parțial sau integral, din bugetul de stat,