În cazul delegării angajatului, dacă mijloacele financiare acordate de organizator pentru o zi sunt mai mici decât normele stabilite pentru diurnă, entitatea care a delegat persoana va compensa diferenţa la prezentarea documentelor confirmative. Totodată, dacă organizatorul suportă cheltuielile pentru asigurarea delegatului cu diurnă, burse etc. prin rambursarea mijloacelor financiare la conturile entităţii delegatare, după finalizarea perioadei de delegare entitatea va asigura achitarea diurnei salariatului delegat în mărimea oferită de organizator.

Reglementarea juridică și modul de contabilizare a procesului de reorganizare a entităților prin fuziune se efectuează conform prevederilor:

Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

În anul 2021 volumul total al veniturilor în sectorul comunicaţiilor electronice (telefonie mobilă, internet mobil, telefonie fixă, internet fix, retransmisie a programelor audiovizuale și alte activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice) a înregistrat o creștere de peste 170 mil. lei sau cu 2,9% în raport cu anul 2020 şi a constituit 6,112 mld. lei, potrivit anuarului statistic privind dezvoltarea comunicațiilor electronice în Republica Moldova, publicat de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.   Totodată, în anul 2021, volumul total al vânzărilor efectuate de furnizorii de telefonie mobilă a scăzut faţă de anul precedent cu 0,9% şi a atins cifra de circa 2,89 mld. lei. S-a redus cu 12% și volumul total al vânzărilor pe segmentul

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Primăria municipiului Chișinău a înaintat în adresa Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova propunerile la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2022. Acestea țin de prevederea proiectului de modificare a subiectului impunerii cu impozitul pe bunuri imobiliare pe parcursul anului, a termenului de expediere a avizului de plată pentru achitarea respectivului impozit etc.   Totodată,  municipalitatea vine cu propuneri ce vizează reglementarea la nivel național a măsurilor de susținere financiară a unor categorii de cetățeni, costurile de eliberare a autorizațiilor pentru construire/desființare a imobilelor în capitală,  dar și cu cele ce se referă la sistemul de salarizare în sistemul bugetar.

Vizitatorii expoziției „Fabricat în Moldova”, care au ales să participe la atelierul de lucru cu genericul „Conectarea afacerilor: instrumente și beneficii” organizat de ODIMM ce a avut loc în cadrul programului de afaceri a expoziției, au avut ocazia să afle despre instrumentele de suport în dezvoltarea afacerilor. Scopul atelierului a fost prezentarea oportunităților de dezvoltare a afacerilor din Republica Moldova și de conectare a acestora cu companiile mari, rețelele de magazine și internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Companiile de asigurări din Republica Moldova au cumulat în anul 2021 prime brute subscrise în sumă de 1,93 mld. lei, volum în creștere cu 32,6% față de cel înregistrat în anul 2020, fiind unul fără precedent în istoria asigurărilor moldovenești, în special având în vedere că a avut loc după un regres de 10,6% a primelor brute subscrise în anul 2020, ca urmare a pandemiei COVID-19, comunică Comisia Națională a Pieței Financiare.   Sectorul rămâne orientat spre asigurările generale, care dețin o cotă de 94,8%, în timp ce asigurărilor de viață le revin 5,2% din volumul total al primelor brute subscrise. Pe segmentul asigurărilor generale, valoarea primelor brute subscrise a însumat 1,86 mld. lei,

Centrul Unic de Gestionare a Crizei asigura coordonarea asistenței refugiaților din Ucraina (cazare, transport, donații), oferind sprijinul necesar cetățenilor ucraineni ce vin în Republica Moldova. Măsura a fost aprobată prin Dispoziția nr. 3 din 27 februarie a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM.   Astfel, spațiile pentru recepția, sortarea și distribuția donațiilor și ajutoarelor umanitare vor fi desemnate prin ordinul Secretarului General al Guvernului, iar donațiile și ajutoarele umanitare vor fi gestionate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

„Guvernul pregătește un set de măsuri pentru a sprijini businessul. Voi purta discuții și cu reprezentanții băncilor pentru ca să amâne plata creditelor ipotecare. Toți antreprenorii și cetățenii trebuie să înțeleagă că avem acum o grijă comună: de a proteja țara de acest virus de tip nou,” – a declarant prim-ministrul Ion Chicu după tradiționala ședința comună de luni cu Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și speakerul Parlamentului, Zinaida Greceanîi. Declarația a fost făcută în contextul ultimelor măsuri decise pe platforma Comisiei Naționale Extraordinare de sănătate publică în vederea combaterii răspândirii coronavirusului pe teritoriul RM. Ion Chicu a anunțat că tot astăzi, începând cu ora 16:30, va convoca în ședință Comisia pentru Situații Excepționale pentru a decide asupra decretării stării de urgență.

În perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020 se va desfășura cea de-a XIX-a ediție a Expoziției Naționale ”Fabricat în Moldova”. Evenimentul este organizat de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, în parteneriat cu Agenția de Investiții și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. În acest an la expoziție vor participa 460 de întreprinderi, dintre care circa 40 participă în premieră. Totodată, 4 companii reprezintă zona din stânga Nistrului. După cum a menționat în cadrul unei conferințe de presă președintele CCI, Sergiu Harea, participanții expoziției sunt din diferite ramuri ale economiei naționale: industria alimentară, ramura vitivinicolă, industria mobilei, industria ușoară, utilaje, tehnică și aparataje, instituții de cercetări științifice, meșteri populari şi alte domenii.

Va beneficia persoana fizică de facilitatea  aferentă locuinței de bază, în cazul în care aceasta a vândut un apartament în care a locuit 8 ani, dar în luna precedentă încheierii contractului de vânzare-cumpărare și-a stabilit o altă viză de reședință? Conform art. 20 lit. y)3 din Codul fiscal veniturile obținute de persoanele fizice rezidente (cetățeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinței de bază reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Potrivit art.4 din Legea nr.1054-XIV din 16 iunie 2000 pentru punerea în aplicare a titlului IV din Codul fiscal, se scutesc de accize distilatele obținute pe bază de vin produse în Republica Moldova la scoaterea din antrepozitul fiscal pentru utilizare în calitate de materie primă la producerea altor

Decizia de acordare a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marcă, desen/ model industrial se va emite în cazul în care folosirea acestei denumiri: nu va induce în eroare consumatorul în privința originii geografice; solicitantul permisiunii produce/ are capacități de producere a produselor enumerate în cerere, va presta servicii sau are capacități de prestare a serviciilor enumerate; calitatea ori natura produsului și serviciului nu prejudiciază imaginea sau interesele statului; marca, desenul sau modelul industrial nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.

Comisia Situații Excepționale a Republicii Moldova a publicat  Dispoziția nr.7, care a fost aprobată pe data de 4 martie 2022, venind cu  precizări la măsurile specifice în domeniul justiției, aprobate prin Decizia nr.5 a CSE din 2 martie curent. Astfel, prin derogare de la prevederile art. 695 alin. (2) Cod fiscal, termenul de depunere a declarației cu privire la impozitul pe venit de către avocați și avocații stagiari, precum și termenul de achitare de către aceștia a impozitului pe venit pentru trimestrul I al anului 2022, se extinde până la la data de 25 mai 2022,  prin depunerea unei cereri la Serviciul Fiscal de Stat.

Resursele bugetelor locale, conform prevederilor Legii nr. 397/2003 privind finanțele publice locale, cuprind totalitatea veniturilor și a resurselor de finanțare ale bugetelor respective. Veniturile bugetelor locale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de legislație și se formează,

Constituie sursă de venit impozabilă venitul obținut sub formă de dobânzi de la procurarea valorilor mobiliare de stat (de exemplu, bonuri de trezorerie) condiționate cu termenul de scadență de 182 de zile, și cu achitarea periodică a acestora (semestrială)? Cum urmează a fi onorate obligațiile fiscale în cazul dat? Beneficiarul își onorează obligațiile de sine stătător sau obligația de a reține un impozit la sursa de plată îi revine dealerului primar (banca licențiată)?

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) va atribui fiecărei persoane fizice un număr de asigurare obligatorie de asistență medicală în Registrul de evidență al persoanelor asigurate/neasigurate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. În acest mod se va asigura evidența tuturor persoanelor fizice, inclusiv și a celor care nu dețin număr de identificare de stat și se autentifică prin act de identitate valabil în sistemul național de pașapoarte. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind evidența persoanelor asigurate/neasigurate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

În ședința de astăzi a Parlamentului, cu 83 de voturi ale deputaților, în lectură finală au fost aprobate modificări și completări în Codul muncii, Legea salarizării și Legea salarizării în sectorul bugetar, scopul intervenției în aceste acte legislative fiind motivarea angajaților pentru prestarea muncii în condiții cu risc sporit.   Astfel, pentru munca prestată în condiții nefavorabile și a celor cu risc sporit pentru sănătate pe perioada decretării stării de urgență în sănătate publică, salariaților li se vor stabili sporuri de compensare. Cuantumul sporurilor urmează a fi stabilite de Guvern în funcție de greutate și nocivitate, cu consultarea patronatelor și sindicatelor, dar nu poate fi mai mic decât cel prevăzută de Legea salarizării.

Pentru anul 2023 calcularea şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii de către plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.489/ 1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi Legii nr. 357/2022 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023.