Republica Moldova a fost inclusă, în premieră, în clasamentul mondial al transparenței bugetare (OBI). Despre aceasta a informat ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul unei conferințe care a avut loc astăzi la minister.

Întreprinderea de Stat Fiscservinform este cunoscută de fiecare contribuabil din Republica Moldova și a devenit cea mai tehnologizată companie de stat din sectorul TIC din cadrul instituțiilor publice. Astăzi, compania se află în pragul unei reforme de proporții. Despre realizările întreprinderii pe parcursul la 10 ani și reforma instituțională discutăm cu Directorul Fiscservinform, Vitalie Coceban. — Întreprinderea de Stat Fiscservinform a fost fondată zece ani în urmă. Cu ce scop a fost creată, ce obiective au fost puse la etapa iniţială și care au fost realizările?

Obligațiile utilizatorilor MCC/IF sunt stabilite în Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului 141/2019), astfel potrivit pct. 7 subpct. 1) din Regulamentul menționat utilizatorii maşinilor de casă şi de control/imprimantelor fiscale sunt obligaţi să ţină pentru fiecare maşină de casă şi de control/imprimantă fiscală cîte un registru – Registrul MCC/IF, care se perfectează pentru fiecare an de gestiune.

Cum își poate exercita consumatorul dreptul de a solicita înlocuirea produsului de calitate corespunzătoare în perioada stării de urgență și cum trebuie să procedeze vânzătorul? Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din 17 martie 2020, pe tot teritoriul Republicii Moldova a fost declarată stare de urgență pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020. Ca urmare a stabilirii unui regim special de activitate pentru agenții economici care desfășoară activitatea în domeniul comerțului, o mare parte din aceștia și-au stopat activitatea pe această perioadă sau au migrat la comerțul online.

Volumul total al transferurilor bancare din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Moldova a atins în trimestrul III $320,52 mil. în creștere cu 9,1% față de trimestrul III din 2016. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, 85,3% din volumul total al transferurilor au fost efectuate prin sisteme de transfer bancare (în dolari SUA, euro și ruble rusești), fără deschiderea conturilor, iar restul – prin virament pe conturi bancare (în diferite valute).

În scopul atribuirii ovinelor vii de rasă pură la categoria mărfurilor pentru care se aplică cota redusă a TVA în mărime de 8%, urmează a se conduce de Nomenclatura combinată a mărfurilor aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014.

Biroul Naţional de Statistică informează că exporturile de mărfuri realizate în luna septembrie 2017 s-au cifrat la $224,1 mil., cu 7,8% mai mult față de luna precedentă și cu 15,8% — comparativ cu luna septembrie 2016. În ianuarie-septembrie 2017 exporturile de mărfuri au totalizat $1651,8 mil., volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2016 cu 15,3%.

Începând cu 1 ianuarie 2020 conducătorii automobilelor vor obține permise de conducere de tip nou, în care nu vor mai fi incluse datele despre grupa sanguină. În „Monitorul Oficial” din 9 august a fost publicată Hotărârea nr. 388 din 07.09.2019 pentru modificarea Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea modelelor permiselor de conducere de tip nou.

Alocarea ad-hoc de mijloace financiare fermierilor afectați nu este o soluție de lungă durată, deoarece aceasta nu motivează agricultorii să-și protejeze bunurile, iar în buget nu întotdeauna există surse financiare, care ar putea fi alocate de urgență. De aceea, anume asigurările în agricultură ar reprezenta un mecanism viabil de lungă durată care necesită sprijinul statului, prin acordarea subvențiilor la primele de asigurare. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul de hotărâre privind aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenţionată în agricultură.

Volumul exporturilor moldovenești în ianuarie-august 2017 a crescut cu 15,2% față de perioada similară din 2016, până la $1 mld. 427,9 mil. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, exportul mărfurilor autohtone a însumat în 8 luni din 2017 $913,4 mil. (64% din volumul total), în creștere cu 16,9% față de perioada similară din anul precedent.

Operatorul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare este obligat să dispună de centre pentru relaţii cu consumatorii, unde au acces liber toţi consumatorii pe parcursul programului de lucru, şi să desemneze personalul cu drept de decizie, responsabil de examinarea petițiilor şi de soluţionarea problemelor consumatorilor. În Monitorul Oficial de vineri, 29 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat Hotărârea nr. 355/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.

Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a avut ieri, 17 iulie 2019, o întrevedere cu Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko. Discuțiile au vizat asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene și programele de suport bugetar. În debutul întrevederii, conducerea Ministerului Finanțelor a mulțumit pentru suportul constant oferit țării noastre de către Uniunea Europeană, precum și pentru deblocarea asistenței macrofinanciare și a programelor de suport bugetar. De asemenea, Natalia Gavrilița a spus că Ministerul Finanțelor va continua să coordoneze programele de asistență externă.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Guvernul a avizat negativ un proiect de lege propus de un grup de deputați, ce prevede modificarea art. 4 din Legea ocrotirii sănătății. Scopul acestuia constă în limitarea posibilităților pentru instituțiile medico-sanitare și farmaceutice private de a închiria spații în clădirile în care își desfășoară activitatea instituțiile publice medico-sanitare, precum și promovarea condițiilor egale pentru dezvoltarea sistemului de sănătate public și privat. Potrivit ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Svetlana Cebotari, obiectivele urmărite prin soluția propusă de autori riscă să rămână declarative și fără efect atât timp cât există posibilitatea locațiunii de către instituțiile medico-sanitare private a spațiilor în imediata vecinătate a instituțiilor publice.

În perioada stării de urgență declarată în RM și desfășurării activității de către majoritatea agenților economici în mediul online, o întrebare frecvent pusă de consumatori este cum poate fi revocat contractul încheiat prin mijloace electronice. Întrebarea este relevanță și pentru cealaltă parte a contractului – agentul economic, deoarece ambii trebuie să cunoască care sunt condițiile, drepturile și obligațiile fiecăruia în situația revocării unui contract, care a fost încheiat prin mijloace electronice.

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.

Conform prevederilor art. 954 din Codul civil (СС), arvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului şi a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică, dacă legea cere această formă pentru actul juridic, din care rezultă obligaţia garantată. În celelalte cazuri, convenţia cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancţiunea nulităţii absolute. La rândul său, art. 955 din CC stabilește că, arvuna se ia în calcul la executarea prestaţiei, iar în cazul în care aceasta nu s-a efectuat, se restituie.