Datoria sectorului public la finele anului 2017 a fost în scădere față de perioada similară a anului precedent, înregistrându-se și o micşorare a ponderii în Produsul Intern Brut. Aceasta este concluzia Curții de Conturi cu privire la auditul performanței managementului datoriei sectorului public pentru anul 2017. Hotărârea Curții cu privire la raportul auditului a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 iulie curent.

Finanțarea proiectelor de dezvoltare regională incluse în Documentul unic de program se va efectua din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL), valoarea căruia se va aproba anual prin legea bugetului de stat. Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a avizat respectivul  proiect de lege.   Potrivit documentului, mijloacele FNDRL vor fi utilizate pentru sporirea competitivității și a ocupării forței de muncă în regiunile de dezvoltare, revitalizarea economică și socială a orașelor, îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare regionale și locale, construcția și renovarea infrastructurii sociale, precum și pentru cofinanțarea proiectelor implementate din sursele de asistență externă.

Introducerea IFRS 17 Contracte de asigurare a schimbat în mod semnificativ modul în care companiile de asigurări recunosc, evaluează și prezintă contractele de asigurare în situațiile lor financiare. Unul dintre cele mai importante aspecte ale IFRS 17 este marja de serviciu contractuală (CSM),

Studiu de caz. Entitatea A a semnat un contract de antrepriză cu entitatea B în luna februarie 2022. Conform contractului, entitatea A urmează să efectueze lucrări de termoizolare a blocului locativ în proces de construcție al entității B, în valoare totală de 2 mil. lei (fără TVA).

Executarea bugetului de stat în semestrul I al anului curent a fost afectată de pandemie, care a avut  impact asupra economiei și a populației. Totodată, pentru a asigura ajustarea rapidă a priorităților de finanțare la noile circumstanțe, în luna aprilie au fost operate modificări în Legea bugetului de stat pentru anul 2020.   În cadrul ședinței din 30 septembrie curent, Guvernul a aprobat proiectul  hotărârii pentru aprobarea Raportului semianual privind executarea bugetului public național și a componentelor acestuia pe anul 2020. Astfel, la situația din 30 iunie 2020, bugetul de stat a fost executat la partea de venituri în sumă de 17 524,5 mil. lei, la cea de cheltuieli – 22 318,3 mil. lei, iar deficitul bugetar a constituit 4793,8 mil. lei.

Importul temporar de mărfuri este una dintre cele mai comune proceduri în practica comerțului exterior fără aplicarea căruia ar fi imposibil de imaginat dezvoltarea legăturilor culturale și științifice între țări: organizarea târgurilor sau expozițiilor comerciale, evenimentelor sportive, efectuarea testelor, încercărilor, echipamentelor profesionale etc.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 12 ianuarie 2022, dispoziția cu privire la  instituirea unui nou Grup național de lucru pentru coordonarea implementării Programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională finanțate de Uniunea Europeană. Acesta va fi constituit din 20 de membri – reprezentanți ai ministerelor, Agențiilor de Dezvoltare Regională, Consiliului de Supraveghere Publică a Auditului, Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă, precum și din 2 reprezentanți delegați în calitate de observatori de către Curtea de Conturi și Centrul Național Anticorupție. Autoritățile respective, în termen de 10 zile de la publicarea dispoziției, vor desemna membrii Grupului național de lucru și supleanții acestora, iar nominalizarea reprezentanților se va face prin demers oficial către Ministerul Finanțelor.

Sectorul IMM este motorul economiei naționale, care, însă, este în faza de dezvoltare, având un potențial înalt nevalorificat. Companiile mici și mijlocii prezintă 98,6% din numărul total de întreprinderi, dintre care aproximativ 85,4% sunt micro-întreprinderi cu un număr mai mic de 10 angajați (în medie, 6 locuri de muncă per întreprindere), dar care asigură 60,1% din locurile de muncă și aproape 40% din volumul veniturilor din vânzări.   Pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector autoritățile, cu suportul experților europeni, au elaborat conceptul Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (PACC), care  a fost prezentat astăzi, 15 aprilie,

Unul din angajaţii întreprinderii care în septembrie  2019 a fost eliberat din serviciu s-a adresat în instanţa de judecată. În luna mai 2021 a fost emisă hotărârea instanței prin care este dispusă restabilirea persoanei și achitarea de către întreprindere în beneficiul persoanei a unei sume în mărimea salariului mediu pe toată perioada de lipsă forţată de la serviciu. La etapa dată întreprinderea nu va achita suma respectivă, deoarece intenționează să atace hotărârea în instanțele superioare. Însă, potrivit aceleiași hotărâri, întreprinderea se obligă în conformitate cu art. 256 al Codului de procedură civilă să achite un salariu mediu care este stipulat că se execută imediat. Cum urmează a fi declarată această sumă în tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC21? Persoana urmează a fi reangajată începând cu luna iunie 2021.

Elementele indispensabile pentru realizarea practicilor durabile de gestionare a datoriei de stat, elaborate de către Banca Mondială și stabilite în metodologia DeMPA, instrument de evaluare a performanței managementului datoriei, au fost puse la baza Proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este propus pentru consultări publice. Principalul obiectiv al managementului datoriei de stat este de a asigura necesitățile de finanțare ale deficitului bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung în condițiile limitării riscurilor implicate.

Este de remarcat faptul că, în procesul de evidență contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare, se utilizează în comunicare mai mult noțiunile de „reguli contabile”, „corectitudine”, „imagine fidelă”, „neutralitate”, „momentul înregistrării”, care

Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile și serviciile destinate acestora va fi completată cu 45 proiecte noi.   Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea HG nr. 246/2010 prin care a fost aprobată lista respectivă.

Proiectul modificărilor propuse de către Ministerul Finanțelor la Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă (Regulament) ce a fost aprobat în cadrul ședinței Guvernului din 16 martie are drept scop precizarea unor aspecte ce țin de aplicarea normelor actului normativ, revizuirea noțiunii de impozite salariale și va extinderea spectrului categoriilor persoanelor angajate eligibile subvenționării, precum și tipul veniturilor care urmează a fi luate în calcul la determinarea subvenției, pe lângă persoanele angajate pe bază de contract individual de muncă (CIM) fiind incluse noi categorii de angajați.   Odată cu punerea în aplicare a modificărilor, eligibile subvenționării vor deveni locurile de muncă pentru persoanele:

Autoritățile își propun continuarea reabilitării rețelei de drumuri prioritare, în special a celor care fac parte din Rețeaua Trans Europeană de Transport. Astfel, a fost creat conceptul proiectului „Moldova drumuri IV”, care este o continuare logică a proiectelor anterioare de reabilitare și construire a circa 500 km de drumuri naționale din rețeaua prioritară.   Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 24 noiembrie, proiectul hotărârii privind inițierea negocierilor asupra proiectului Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții pentru realizarea Proiectului „Moldova drumuri IV” și acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia.

În ședința de astăzi, 6 octombrie, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului a dat aviz pozitiv asupra inițierii negocierilor Protocolului de modificare al Acordului privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit cu șapte țări. Amintim, aceste Acorduri bilaterale au drept scop coordonarea acțiunilor statelor semnatare în sensul evitării dublei impuneri, distribuirii drepturilor impunerii fiscale între părțile contractante și asigurarea condițiilor facile de efectuare a activității economice externe.   Astfel, la solicitarea Republicii Moldova urmează a fi modificate Acordurile semnate între Guvernul RM cu:

Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021-2022 a intrat în vigoare, Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea acestuia fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 noiembrie curent. Documentul a fost elaborat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă setate în Programul de guvernare și conține acțiuni specifice pentru 24 de domenii1.   Astfel, la capitolul finanțe publice obiectivul-cheie este gestionarea eficientă, prudentă, transparentă și corectă, asigurarea stabilității bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice în strânsă corelare cu prioritățile de politici, precum și accesarea asistenței externe pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

În ultimul Raport asupra inflației din anul 2021 publicat de Banca Națională a Moldovei se constată că rata anuală medie trimestrială a inflației a crescut până la 4,9%, iar la finele trimestrului trecut inflația anuală a constituit 6,7%. Potrivit regulatorului, majorarea a fost determinată de factori interni și externi. Astfel, a sporit cererea pe fondul creșterii veniturilor populației, dar și prețurile pe piața locală au fost influențate de scumpirea produselor alimentare, petrolului și a altor materii prime pe piața internațională. Un impact l-a avut și ajustarea unor tarife aferente prețurilor reglementate.   Dacă la începutul anului creșterea la nivel global a presiunilor pro-inflaționiste era văzută ca un efect temporar, la momentul de față majoritatea autorităților monetare,

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, produsul intern brut (PIB) diminuându-se cu 8,2% în 9 luni ale anului 2020. Aceste date se conțin în Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM făcută publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020).   Pe categorii de resurse, descreșterea PIB a fost determinată, în principal, de sectoarele în care au fost impuse cele mai severe măsuri restrictive întru contracararea efectelor negative generate de pandemie: comerț interior, transport și depozitare, HoReCa – 2,4 %.