Întreprinderea „X” a fost sancționată de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) pentru neinstalarea terminalului POS cu amendă în mărime de 6 000 lei, în ziua recepționării deciziei fiind achitate 3 000 lei (50 % din amendă). După expirarea a 30 zile s-a constatat că SFS nu a adoptat decizia de reducere a amenzii achitate, deși agentul economic la alte plăți obligatorii la bugetul public național (BPN) nu a admis restanță. Întreprinderea s-a adresat SFS cu o cerere de acordare a reducerii de 50%. Ce prevede legislația la compartimentul dat?

Intrarea în vigoare a Legii nr. 59/2021 („legii prevenției”), care pune accentul pe prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului de stat, oferă contribuabililor posibilitatea conformării și de corectare a unor devieri admise de la legislația în vigoare. Totuși, în situațiile în care planul de remediere nu va fi realizat, persoanele fizice și juridice vor fi penalizate. Astăzi ne vom referi la amenda contravențională.   Potrivit definiției, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravențional (CC). Aceasta se stabileşte în unităţi convenţionale, o unitate convenţională (UC) fiind egală cu 50 lei. În continuare vom răspunde la cele mai des abordate întrebări la capitolul amenzi contravenționale.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Sechestrarea și urmărirea bunurilor unui debitor este o procedură complexă și complicată, care necesită cunoașterea interacțiunii mai multor acte normative și legislative. Aplicarea corectă a acestora garantează respectarea intereselor părților implicate în proces. Astăzi venim cu generalizarea procedurii respective, care va fi utilă atât debitorilor cât și creditorilor, indiferent de statutul acestora (persoane fizice sau juridice).

Conform prevederilor art. 117 alin. (4) din Codul muncii (CM), în caz de deces al salariatului, remunerarea ce i se cuvine, inclusiv pentru concediile nefolosite, se plăteşte integral soţului (soţiei), copiilor majori sau părinţilor defunctului, iar în lipsa acestora – altor moştenitori, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Din conţinutul prevederilor citate supra conchidem că, primele persoane care au prioritate la primirea plăţilor salariale pentru salariatul care a decedat, chiar dacă nu au intrat încă în moştenire şi nu au un certificate de moştenitor sunt: – soţul (soţia) – copii majori – părinţii defunctului.

Ministerul Justiției a elaborat un șir de modificări la Codul contravențional (CC) care prevăd înăsprirea sancțiunilor, inclusiv pentru nerespectarea legislației în vigoare ce reglementează prezentarea datelor de ordin statistic. Astfel, conform proiectului modificărilor la CC discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat, refuzul, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor prevăzute de lege de către respondenţi privind prezentarea datelor statistice, neprezentarea la timp de entităţi a datelor individuale sau agregate în scopuri statistice, prezentarea de date statistice eronate sau în volum incomplet (cu excepţia informaţiei privind convingerile ideologice, apartenenţa politică, antecedentele penale, sănătatea şi viaţa intimă a persoanei fizice) să fie sancționate cu amendă de la 20 la 50 UC aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 30 la 60 UC aplicată persoanei cu funcție de răspundere și cu amendă de la 50 la 80 UC aplicată persoanei juridice.

Salariaţii angajaţi prin cumul beneficiază de aceleaşi drepturi şi garanţii ca şi ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea muncii prin cumul. Contractele individuale de muncă (CIM) prin cumul pot fi încheiate cu unul sau mai mulţi angajatori, dacă aceasta nu contravine legislaţiei în vigoare.

Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din Codul fiscal, locuinţă de bază este locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: a) este proprietatea contribuabilului în decurs de cel puţin 3 ani; b) constituie domiciliul/reşedinţa contribuabilului în decursul ultimilor 3 ani pînă la momentul înstrăinării. Totodată, potrivit art.38 alin.(1) din Codul civil, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Se consideră că persoana își păstrează domiciliul atât timp cât nu și-a stabilit un altul.

Obligativitatea autentificării notariale a contractului de locaţiune a spaţiului locativ pentru lucrătorii străini ar putea fi exclusă. Proiectul elaborat de Ministerul Afacerilor Interne ce are ca scop simplificarea procedurii de obținere a dreptului de ședere în Republica Moldova a fost propus spre consultări publice. Documentul derivă din necesitatea reglementării mai eficiente a proceselor migraţionale în aspecte ce țin de imigrarea străinilor în scop de muncă pentru asigurarea intereselor economiei naționale și diminuarea deficitului forței de muncă format pe piața autohtonă în urma emigrării populației de vârsta aptă de muncă.

În anul 2019, întreprinderea a asigurat pentru angajații săi transport și hrană organizată. La completarea declaraței VEN12 „cheltuieli legate de efectuarea plăţilor în favoarea salariaţilor care nu pot fi calificate ca plăţi salariale” (rândul 03029), cum ajustăm asemenea cheltuieli?

Procesul de negociere a proiectului acordului bilateral dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă privind cooperarea în domeniul asigurării cu pensii continuă. Documentul va determina procedurile de stabilire, recalculare şi plata pensiilor pentru limita de vârstă, de dizabilitate, de urmaş şi a ajutorului de deces. Reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă au efectuat o vizită oficială la Moscova pentru participarea la negocierea proiectului documentului.

Declaraţia a fost făcută de ministrul Economiei al României, Gheorghe Şimon, în cadrul întrevederii la Bucureşti cu omologul său moldovean, Octavian Calmîc. Ministerului Economiei și Infrastructurii a relatat că oficialul român a menționat că SA Transgaz își va deschide în viitorul apropiat o reprezentanță în Republica Moldova pentru a reuși mai ușor să definitiveze toate demersurile de finalizare a gazoductului.

Sunt fost deținător de patentă deschisă în baza punctului 2.13. Predarea si meditarea diferitelor discipline, cu exceptia muzicii, coregrafiei si artelor plastice (instruire individuala sau în grupe cu un număr de pâna la 20 persoane). Activam într-un cabinet privat, dar ma aflu în concediu de maternitate și aș dori să reîncep activitatea, deplasându-mi activitatea la domiciliu. Indiferent de locul desfășurării acesteia, este nevoie de patentă?

În conformitate cu noțiunea expusă în art.3 din Legea nr.1593-XV din 26.12.2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală stabilim că alte recompense sunt considerate orice alte sume decât salariul, plătite de angajator în folosul angajatului său, precum şi alte drepturi şi venituri plătite persoanelor fizice, cu excepția drepturilor și veniturilor, prevăzute la art.20, 89, 90, 90

Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află o cauză penală privind învinuirea unei persoane de comiterea infracțiunii de escrocherie. În cadrul urmăririi penale, avocatul inculpatului a înaintat cereri prin care a solicitat ridicarea mai multor acte originale de la partea vătămată și a formulat o cerere prin care a solicitat implicarea instanței în obținerea probelor, în special prin a-i cere Serviciului Fiscal de Stat (SFS) să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 1 ianuarie 2012, depusă de către partea vătămată. Documentele au fost solicitate cu scopul de a efectua o expertiză grafoscopică pentru a demonstra că înscrisurile nu au fost semnate la data declarată de partea vătămată, fiind fictive și neavând la bază o tranzacție reală de împrumut.

Ieri, 5 februarie curent, în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Potrivit documentului, obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este asigurarea necesităților de finanțare a soldului bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. Totodată, obiectivele specifice ale gestionării datoriei de stat în perioada 2020- 2022 țin de dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.

Importanţa termenelor procedurale este justificată prin faptul că acestea stabilesc regimul temporal optim pentru realizarea justiţiei: pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, iar pe de alta,contracarează urgența nejustificată a realizării drepturilor şi obligaţiilor procesuale. Termenele procedurale sunt o modalitate de ordonare a realizării acţiunilor procesuale, de asigurare a celerităţii înfăptuirii actului de justiţie şi de fortificare a securităţii raporturilor juridice.

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

În conformitate cu prevederile art. 323 alin. (7) din Legea viei și vinului nr. 57 din 10 martie 2006, plătitorul de contribuţii obligatorii calculează de sine stătător sumele datorate către Fondul Viei și Vinului (Fond) şi efectuează plata în decurs de cel mult 120 de zile calendaristice din ziua de eliberare a facturii fiscale. În acelaşi termen, plătitorul prezintă Serviciului Fiscal de Stat calculul contribuţiei conform unui formular tipizat, aprobat de către autoritatea fiscală. De asemenea, potrivit normei prevăzute la alin. (9) al articolului menționat, pentru sumele datorate Fondului se calculează penalitate în valoare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere de la expirarea termenului de plată indicat supra.