Împrumuturile de la fondator reprezintă sau nu venituri din activitatea operaţională? Fondatorul întreprinderii X a decis lichidarea entității. În condițiile art. 121 alin. (3) din Codul fiscal (CF), pentru agentul economic care a adoptat decizia de lichidare pe parcursul anului calendaristic, perioadă fiscală se consideră:

Aspectele ce țin de implementarea Legii nr. 28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice au fost discutate în cadrul unei ședințe tehnice a Grupului de lucru nr. 3 al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. La discuții au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANCRETI), ai Asociației Investitorilor Străini și ale companiilor operatori de telefonie mobilă. Evenimentul a fost organizat cu scopul de a evidenția impedimentele, dar și autoritățile care refuză respectarea Legii menționate. În cadrul ședinței au fost abordate aspectele tehnice, precum și cazuri concrete, fiind analizate și posibile soluții pentru a depăși situația creată.

O companie austriacă care a deschis o reprezentanță permanentă în Republica Moldova suportă anumite cheltuieli administrative în cadrul activității sale. Se vor permite spre deducere cheltuielile administrative? Cum se vor reflecta corect acestea în Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12)?

Întreprinderea cu capital străin a primit, în anul 2014, un împrumut în USD, suma (pâna la 100 000), dobânda zero de la o companie străină si a fost înregistrat la BNM. In anul trecut ni s-a anunțat ca întreprinderea debitoare si-a încheiat activitatea, prin urmare, datoria fata de ea a rămas încă nerambursată. Întrebarea este care este procedura de casare a acestei datorii?

Activitatea caselor de amanet (lombardurilor) este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de organizare și funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 204 din 28 martie 1995.

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC ”Venituri”, pct.7 se completează cu definiția valorii juste în următoarea redacție: ”valoarea justă reprezintă preţul estimat de vânzare al unui activ în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate, independente şi bine informate”.

Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova (CNPDCP) a constatat în cadrul unui control efectuat la o sală de fitness din mun. Chișinău că sistemul de supraveghere video, care capta imagini video ale subiecților de date cu caracter personal, a fost instalat contrar prevederilor legislației și fără notificarea CNPDCP. Ca urmare, sala s-a ales cu o sancțiune în sumă de 6500 lei pentru prelucrarea neconformă a datelor cu caracter personal prin intermediul sistemului de supraveghere video.

prima parte Situația de profit și pierdere Situația de profit și pierdere exprimă caracteristica financiară a activității AEÎ în perioada de gestiune și cuprinde informațiile privind: veniturile obținute în toate tipurile de activități, cheltuielile aferente și rezultatul financiar ca diferența dintre acești doi indicatori. Situația de profit și pierdere este completată conform anexei nr. 2. Datele din coloana 3 a Situației de profit și pierdere pentru perioada de gestiune precedentă se înscriu din situația de profit și pierdere întocmită pentru anul precedent.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, venim cu explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard. Acestea pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. SNC ”Deprecierea activelor” s-a modificat prin expunerea domeniului de aplicare (pct.3) în redacție nouă, fiind excluse trimiterile la IFRS. Astfel, acesta se va aplica la contabilizarea deprecierii activelor, cu excepţia:

Comitetul Executiv al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a făcut publice comisioanele pentru serviciile prestate de către Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DC). Mai mult de o treime din servicii sunt oferite gratuit. În special, Depozitarul nu va lua comisioane pentru deschiderea contului investitorului de valori mobiliare.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

La livrarea mărfii din zona liberă pe teritoriul RM, vama perfectează declarație vamală de tip Import-4, iar rezidentul ZEL achită în baza declarației vamale: proceduri vamale si TVA la import. Cum se va reflectă această operațiune în Declarația privind TVA?

La data de 3 august 2018, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 285-294, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.132 din 30 iulie 2018 cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr.95 din 07 mai 2018 privind aprobarea Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor, a Instrucțiunii de completare a Raportului cu privire la tichetele de masă acordate angajatorilor și a Declarației pe propria răspundere privind beneficierea de tichete de masă doar la locul de muncă de bază.

Mijloacele financiare primite de beneficiari în urma desemnării procentuale pot fi utilizate într-un termen ce nu depăşeşte două perioade fiscale după cea în care a fost efectuată desemnarea. Sumele neutilizate în această perioadă urmează a fi restituite la buget până la data-limită de depunere a raportului privind modul de utilizare a sumelor primite. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la modificarea și completare Ordinului nr. 188 din 30 decembrie 2014, prin care au fost aprobate Indicațiile metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.

Anul 2020 s-a dovedit a fi unul foarte nefavorabil pentru producătorii agricoli din RM din punct de vedere al condițiilor climaterice.  Anterior, întru asigurarea unei producții stabile în sectorul agricol prin asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, Parlamentul a aprobat Legea privind asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură nr. 243 din 08.07.2004 (Legea nr. 243/2004).   Potrivit art. 6 din Legea nr. 243/2004, riscul asigurat în agricultură este un eveniment natural, posibil și viitor,  dar incert, cum ar fi: influența nefavorabilă a condițiilor meteorologice, bolile/dăunătorii plantelor și animalelor, care poate provoca pierderi de recolte, mortalitatea și/sau sacrificarea de necesitate a animalelor conform indicațiilor serviciului veterinar de stat și în legătură cu apariția căruia se stabilesc obligații de asigurare.

Modul de întocmire a Situației fluxurilor de numerar Situația fluxurilor de numerar include soldurile numerarului și altor elemente identice acestuia la începutul și finele perioadei de gestiune privite la general, precum și fluxurile acestora pe tipuri de activitate, active și obligații ale Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ).

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.