Bugetul de stat pentru anul 2020 este un buget destul de echilibrat, realist, care ține cont de angajamentele asumate de Guvern prin programul de Guvernare. La elaborarea proiectului s-a respectat tendința de majorare a salariilor pentru bugetari, au fost luate în calcul toate angajamentele sociale, precum și s-a pus un accent sporit pe componenta investițională, a declarat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei pentru consultări și negocieri colective care a avut loc ieri, 25 noiembrie. Principalii parametri au fost prezentați de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina. Astfel, veniturile bugetului de stat în anul 2020 sunt prognozate în sumă de 44 136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt – la nivel de 50 251,9 mil. lei, fiind în creștere cu 8,4% comparativ cu anul 2019.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

La Chișinău, în centrul de excelență Tekwill, este desfăşurat Startup Week 2017. Timp de cinci zile profesioniștii și companiile din sectorul tehnologiilor informaționale vor participa la un program amplu de conferințe, pitchuri, traininguri, întâlniri cu potențialii investitori și donatori și se va încheia cu o competiție a tinerelor talente din IT. Evenimentul este organizat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC cu suportul USAID și a Guvernului Suediei.

Din numărul total de 35 de dosare depuse spre finanțare în cadrul programului „DAR 1+3” (Diaspora Acasă Reușește) 30 de propuneri de proiecte au fost declarate eligibile. Acestea vizează domeniile protecției mediului înconjurător, economic, eficienței energetice, culturii, infrastructurii, educației și protecției sociale. Proiectele vor fi susținute financiar în baza formulei „1+3”: Guvern, diasporă, autoritatea publică locală și partenerii de dezvoltare/ donatorii. Membrii Comitetului de evaluare și supraveghere a proiectelor au remarcat interesul sporit al autorităților administrației publice locale față de Programul „DAR 1+3”. Totodată, ei au exprimat recunoștință față de partenerii implicați în realizarea proiectelor, care au un impact major asupra dezvoltării socio-economice locale a țării.

Republica Moldova Denumirea Proiectului: Proiectul de Modernizare a Administrării Fiscale (P127734) Credit nr.: 5829-MD, 8625-MD Nr. de referință: TAMP/4/IC-4

Reprezintă export de servicii lucrările de construcție aferente bunurilor imobiliare acordate de către un rezident al RM unui nerezident al RM, în cadrul realizării proiectelor de asistență tehnică și de asistență investițională? În conformitate cu prevederile art. 93 pct. 11) din Codul fiscal (CF), export de servicii reprezintă prestare de către persoane juridice și fizice rezidente ale RM persoanelor juridice și fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Pe parcursul anului 2018, Secretariatul Consiliului Economic a asigurat întrevederea comunității de afaceri și instituțiilor donatoare cu prim-ministrul în cadrul a 14 ședințe, de două ori mai multe decât în anul trecut. Totodată, în anul 2018 au fost organizate circa 70 de ședințe ale celor șase Grupuri de lucru din cadrul CE, la care au fost invitați peste 2000 de participanți. Datele sunt incluse în Raportul de activitate al CE pentru anul 2018. Potrivit Raportului, în anul 2018 la platforma Consiliului Economic au aderat 29 de membri noi. În momentul de faţă, Consiliul numără 100 de membri, dintre care 41 sunt reprezentanți ai asociațiilor de business,

Astăzi, la 31 ianuarie 2020, în MO al RM a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 28 ianuarie 2020 prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC18, aprobat prin Ordinul MF nr.126 din 4 octombrie 2017. În continuare examinăm care sunt modificările operate la formularul dării de seamă forma IPC18, condiționate de modificările operate la Codul fiscal și anume la Titlul II „Impozitul pe venit”, introduse prin Legea nr.171 din 19.12.2019 (în continuare – Legea nr.171/2019).

Entitatea a livrat în anul 2017 la o instituție de stat echipamente. Importul și livrarea ulterioară a fost efectuată cu scutire de TVA cu drept de deducere, în baza scrisorii prezentate de instituție care a beneficiat de un grant. Pentru aceste echipamente s-a acordat garanție 2 ani. În baza garanției, echipamentele în cauză urmează a fi schimbate din motivul imposibilității reparației acestora. Noile echipamente au fost importate la cota TVA de 20% din lipsa posibilității acordării de către instituție a scrisorii în baza căreia poate fi aplicată scutirea de TVA cu drept de deducere. Care este procedura de schimbare a echipamentelor în această situație?

 În Monitorul Oficial din 27 iulie 2020 a fost publicată  Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale care va intra în vigoare pe 27 august 2020,  fiind abrogată, concomitent,  Legea nr. 837/1996 cu privire la asociațiile obștești și Legea nr. 581/1999 cu privire la fundații.    Noua lege reglementează mult mai detaliat regimul juridic al organizațiilor necomerciale impunând, totodată, noi reguli în partea ce ține de activitatea organizațiilor necomerciale.   În conținuare, o să specificăm cele mai esențiale modificări stabilite aferent organizațiilor necomerciale: 

Potrivit art.129 pct.17) din Codul fiscal (CF), cont bancar este cont de plăţi deschis în una din instituţiile financiare (sucursala sau filiala acesteia) din RM sau din străinătate, precum şi contul deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor. Conform art.3 din Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică (Legea nr.114/2012), сont de plăţi este cel deţinut în numele unuia sau mai multor utilizatori ai serviciilor de plată, utilizat pentru executarea operaţiunilor de plată.

Am avut donaţie de mijloace fixe (persoană juridică către persoană juridică) şi, pentru îndeplinirea corectă a Dării de seamă VEN12, avem nevoie de a calcula baza valorică ajustată. Am găsit în regulament noţiunea, dar ca formulă cum va fi? Sau poate un pic mai detaliată şi concretă definiţia. La început trebuie de remarcat că, potrivit prevederilor art. 832 din Codul civil, este interzisă donaţia, cu excepţia donaţiei neînsemnate, pentru realizarea unor obligaţii morale:

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Care este regimul fiscal pentru persoana juridică care efectuează donație persoanei fizice a unui bun (mijloc fix/activ de capital)? În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vîndut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării. Calcularea bazei valorice ajustate a proprietății la momentul donației se efectuează ținînd cont de prevederile art. 26 și conform art. 42 din Codul fiscal.

În cazul în care persoana fizică a donat bunul imobil prin contract de donație către fiul/fiica, apare obligația de achitare a impozitului pe venit și, respectiv, de depunere a declarației? Potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal (CF), creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Moldova va încerca să pună capăt risipei alimentare. Mai multe instituţii de stat şi reprezentanţi ai sectorului privat au aprobat o foaie de parcurs pentru prevenirea pierderilor de alimente. Documentul a fost validat în cadrul unui atelier cu participarea Ministerului Agriculturii, Ministerului Economiei, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor desfășurat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie. La eveniment a fost prezentată o evaluare a proporțiilor, cauzelor și impactului pierderilor și risipei alimentare. Totodată, au fost studiate lanțurile cu alimentele selectate și au fost intervievați actorii implicați în acest proces. Printre aceștia: fermieri, procesatori și vânzători.

Până la expirarea termenului-limită, care în acest an este ziua de 2 mai, de prezentare de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018 au mai rămas 10 zile calendaristice. Amintim că obligația de a prezenta Declarația o au: – persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în Moldova și din orice surse aflate în afara țării pentru activitatea lor în Moldova;

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație sub formă de mijloace bănești (cu excepția donațiilor făcute în scopuri filantropice și de sponsorizare indicate la art. 36 alin. (2)) se consideră drept persoană care a obținut venit în mărimea sumei mijloacelor bănești donate.

Încă o instituție și-a anunțat sprijinul pentru reforma sistemului de achiziții publice din Moldova, demarată anul trecut. Fondul regional de investiții, Western NIS Enterprise Fund (WNISEF) s-a alăturat altor donatori, precum BERD și Delegația UE, care ajută țara noastră la implementarea unui sistem electronic eficient de achiziții publice. WNISEF va acoperi toate cheltuielile de finanțare și va transmite gratuit Ministerului Finanțelorun program inovator – modulul electronic Business Intelligence (BI) care va asigura accesul deplin la informațiile de interes public și va genera rapoarte referitor la procedurile de achiziții publice efectuate prin noul sistem MTender. De asemenea, instrumentul propus de Fond va integra și datele pe anii precedenți care sunt disponibile la Agenția de Achiziții Publice. Respectiv, autoritățile centrale și societatea civilă vor utiliza analize comparative pe sistem.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) comunică că profitul net al instituțiilor de creditare nebancare din Republica Moldova în anul precedent a constituit 689,3 mil. lei, majorându-se cu 29,2% față de anul 2017, când profitul a atins cifra de 533,36 mil. lei. Clasamentul este condus de Easy Credit cu 173,37 mil. lei și Iute Credit cu 136,76 mil. lei, cee ace constituie 45% din profitul net obținut de organizațiile non-bancare. Conform datelor prezentate de CNPF, din totalul celor 176 de organizații de microfinanțare 50 au suportat pierderi în anul 2018, cele mai mari fiind înregistrate de Credits 2 (-7,7 mil. lei), Credit-Profit (-4,3 mil. lei) și Credit Nobil (-3,3 mil. lei).