În următoarele două săptămâni Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor efectua un șir de vizite de lucru în teritoriu pentru a discuta cu conducerea autorităților publice locale mai multe subiecte legate de implementarea Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și despre efectele asupra sustenabilității bugetar-fiscale a APL a reformei fiscale, lansate de Guvern la 1 octombrie 2018. Prima întrunire a avut loc sâmbătă, 18 mai curent, la Edineț, unde Ion Chicu, ministrul Finanțelor împreună cu o echipă de specialiști din cadrul instituției, și directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, au avut o întrevedere cu reprezentanții APL din raion.

Cadrul legal privind transparența bugetară nu este un impediment crucial în alinierea la bunele practici. Chiar dacă conține câteva constrângeri, cadrul general cu privire la transparență poate fi îmbunătățit prin abordări mai pro-active cu din partea administratorilor de bugete și Autorităților Publice Centrale. Acest lucru este posibil deoarece cadrul general lasă suficient spațiu Ministerului Finanțelor, astfel încât acesta să poată include măsuri de sporire a transparenței bugetare în planurile de activitate (inclusiv, pentru a putea aloca resurse).

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național (BPN) în 11 luni ale anului 2017 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2016, cu 18,8%. În perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 29,1 mld. lei, ceea ce constituie o creștere cu 4,6 mld. lei față de perioada similară a anului precedent.

Pe data de 5 decembrie 2018 în cadrul Centrului Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat a fost lansată o linie specială privind aplicarea prevederilor Legii nr.270 din 23 noiembrie 2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, la numărul de telefon 0 8000 15 25, tasta 6, vor fi înregistrate apelurile din partea angajaților din orice unitate bugetară, care solicită explicații privind modalitatea de calculare a salariului începând cu luna decembrie 2018.

Ministrul Finanțelor, Ion Chicu, a anunțat anterior că, cadrul normativ-secundar pentru punerea în aplicare a Legii privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar urmează a fi aprobat de Guvern, iar ieri Cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea respectivă. Menționez că, odată cu aprobarea acestei hotărâri, tot cadrul regulatoriu pentru implementarea Legii privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar va fi definitivat. Toate persoanele responsabile din cele peste 2700 de instituții bugetare pot purcede la calcularea salariilor conform sistemului unitar pentru luna decembrie 2018, astfel ca, în ianuarie 2019, conform graficului stabilit, toți angajații din sistemul public să primească salariile pe nou, a spus ministrul.

Republica Moldova a fost inclusă, în premieră, în clasamentul mondial al transparenței bugetare (OBI). Despre aceasta a informat ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, în cadrul unei conferințe care a avut loc astăzi la minister.

În cadrul vizitelor fiscale și a activității de control efectuate la contribuabili de către angajații Serviciului Fiscal de Stat uneori se constată că, la stingerea obligațiilor fiscale, entitățile nu țin cont de cronologia stingerii obligațiilor fiscale. Faptul ne impune să venim cu explicații suplimentare ale acestui aspect. Astfel, cronologia stingerii obligațiilor fiscale este reglementată de art. 179 din Codul fiscal (CF), alin.(1) al căruia prevede că stingerea obligațiilor fiscale are loc după criteriul cronologic de naștere a fiecărui tip de obligație fiscală indicat în documentul privitor la stingerea ei.

În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;

Potrivit proiectului legii bugetului 2018, intrările din granturi la bugetul de stat vor constitui 2 830,0 mil.lei, ceea ce în raport cu veniturile totale constituie 7,7%, iar ca pondere în PIB – 1,8% şi include granturi pentru susținerea bugetului în sumă de 2 189,2 mil.lei, ceea ce se echivalează cu 105,2 mil.euro sau 77,4% din totalul sumei și granturi pentru finanțarea proiectelor din surse externe – 640,8 mil. lei sau $39,4 mil., ceea ce reprezintă 22,6%. În anul viitor suma granturilor se va dubla, majorându-se cu 1 657,9 mil. lei.

Pentru o buna funcționare și realizare a sarcinilor trasate în fața unei autorități locale aceasta are nevoie de surse financiare.

Până la 31 iulie agenții economici pot depune cererile, în scris sau prin intermediul portalului e-Cerere, de rezervare a subvenției unice în mărime de 40 mii lei pentru fiecare loc de muncă creat, anunţă Ministerul Economiei și Infrastructurii. Actele vor fi depuse în adresa Ministerului Finanțelor. Dreptul la subvenţie unică îl au întreprinderile care nu activează în unul din domeniile incluse în lista activităţilor economice care nu au dreptul la subvenţii la crearea locurilor de muncă şi corespund următoarelor criterii:

Cetățenii nu cunosc principalele concepte financiare, chiar și cele de bază, cum ar fi rata dobânzii, inflația, cursul de schimb, planificarea bugetară sau impozite, cu toate că foarte frecvent sunt implicați în acțiuni cu impact financiar, ca procurarea unui autoturism în leasing, contractarea unui credit de consum, cumpărarea unei locuințe în ipotecă, asigurarea bunurilor personale etc. În consecință, lipsa de cunoștințe îi face pe cetățenii să fie mai vulnerabili și expuși riscului de supraîndatorare sau situației de excludere financiară. Pentru a elimina aceste situații, Banca Națională a Moldovei, în colaborare cu Expert-Grup, au lansat proiectul de educație financiară „Învață. Dă sens banilor”.

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

În anul 2019, autoritățile își propun asigurarea consolidării capacităţilor administrative prin reducerea fragmentării structurii administrativ-teritoriale şi/sau dezvoltarea formelor teritoriale de alternativă de prestare a serviciilor publice. Aceast obiectiv este prevăzut în proiectul Planului de acțiuni pe anii 2019-2020 pentru implementarea Strategiei privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020. Documentul este propus spre consultare publică de Cancelaria de Stat.

Proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat astăzi în prima lectură în cadrul ședinței Parlamentului. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, sfera de aplicare a sistemului unitar de salarizare constituie toate categoriile de angajați din sectorul bugetar, inclusiv persoanele de demnitate publică, judecătorii, procurorii, funcționarii publici cu statut general și funcționarii publici cu statut special.

Furnizorului de serviciu poștal universal îi sunt rezervate serviciile de trimiteri de corespondență în limita de greutate de până la 100 g cu tarif pentru distribuire egal sau mai mare de 3 ori decât tariful furnizorului de serviciu poștal universal, stabilit pentru trimiterile de corespondență din prima treaptă de greutate, iar către anul 2021 drepturi exclusive nu se mențin. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii comunicațiilor poștale. Scopul proiectului este completarea cadrului normativ în vederea liberalizării sectorului poștal și asigurării realizării angajamentelor RM asumate prin Acordul de Asociere RM-UE.

După ce proiectul privind completarea Legii bugetului de stat a fost susținut de Guvern, în cadrul ședinței din 27 octombrie curent, Parlamentul, a votat acest proiect în prima lectură.

Principalele provocări şi realizări ale Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru Îmbunătăţirea Reformei Managementului Finanţelor Publice în Republica Moldova, de care a beneficiat Ministerul Finanţelor, au fost punctate la evenimentul de închidere a proiectului. Conform informației oferite de Ministerul Finanțelor, pe parcursul implementării proiectului au fost aduse îmbunătăţiri efective reglementărilor, sistemelor şi proceselor în administrarea şi gestionarea bugetar-fiscală, în transparenţa bugetară şi accesul public la informaţii, gestionarea investiţiilor publice, dezvoltarea eficienta a datoriei de stat si dezvoltarea pietei interne a valorilor mobiliare de stat, evidenţa contabilă a autorităţilor publice şi evaluarea riscurilor bugetar-fiscale.

Legea bugetului de stat pe anul 2016 a fost aprobată cu întârziere de 6 luni, în perioada ianuarie – iunie a anului de raportare fiind aplicată procedura bugetului provizoriu. Este una din constatările Curţii de Conturi în urma auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016 și la Raportul auditului performanței managementului datoriei sectorului public pe anul 2016. Hotărârea Curţii cu privire la Raportul respectiv este publicată în Monitorul Oficial nr. 253-264 din 21 iulie curent.

Partea I Partea II §3. EXERCITAREA DREPTULUI DE REZOLUȚIUNE A. Dreptul de a alege Intervenirea unei cauze de rezoluţiune a contractului (cum ar fi neexecutarea esenţială a contractului) nu este prin sine un eveniment rezolutoriu, fiindcă asupra rezoluţiunii, act juridic, decide intenţionat partea îndreptăţită.