În Moldova Serviciul Fiscal de Stat gestionează eficient procesul de acumulare a veniturilor la bugetul public național, înregistrând în primele 9 luni ale anului 2016 venituri în sumă de 20050,2 mil.lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 1885,2 mil. lei sau cu 10,4% față de aceeași perioada a anului 2015.

În contextul modificărilor operate în Hotărîrea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 ,,Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” prin Hotărîrea Guvernului nr. 238 din 25.04.2017 (în vigoare 28.10.2017) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.134-143 art. 317 din 28.04.2017), Serviciul Fiscal de Stat, aduce la cunoștință următoarele.

Legile sunt mereu într-o evoluție, fiind adaptate realităților în care se aplică. Legislația vamală națională a evoluat pe parcursul timpului, cunoscând o serie de modificări. Primul Cod vamal a fost adoptat în anul 1993, fiind actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice și de activitate ale sistemului vamal. Codul vamal era constituit din 112 articole, iar prevederile acestuia erau sumare, activitatea vamală fiind una limitată. Odată cu evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel național, cât și internațional, intensificării traficului internațional de mărfuri, a apărut necesitatea modificării și cadrului normativ din domeniul vamal.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Pentru stivuitoare (mașină autopropulsată utilizata pentru incarcarea/ descarcarea productiei) este nevoie de foaie de parcurs la casarea gazului consumat ...sau este suficient bon de consum intern pentru a justifica cheltuielile in scop fiscal?

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor propune ca, în anul 2017, autoritățile locale de nivelul I să primească 50% din veniturile formate prin aplicarea taxei pentru utilizarea drumurilor, ceea ce reprezintă cca 346,1 mln lei.

Începând cu 28 octombrie curent, toate entitățile economice ce dețin statut de plătitor TVA, dar și cele ca nu sunt înregistrate în calitate de plătitor TVA, însă au obligativitatea ținerii evidenței contabile, vor utiliza în procesul desfășurării activității economico-financiare formularul cu regim special factura fiscală unificată pentru documentarea livrărilor impozabile cu TVA și a celor neimpozabile.

În contextul modificărilor operate în Hotărârea Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 ,,Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997” prin Hotărârea Guvernului nr. 238 din 25.04.2017, care va intra în vigoare la 28.10.2017, Serviciul Fiscal de Stat aduce la cunoștință următoarele.

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 zone economice libere/zonele antreprenoriatului liber (în continuare ZEL), care sunt amplasate în toate regiunile țării. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. Obiectivul articolului îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente activității ZEL cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acesteia.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Potrivit art.46 alin.(3) din Codul fiscal, metodele de evidenţă a stocurilor de mărfuri şi materiale se aplică de către contribuabil în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi IFRS.

Facilitarea comerțului și securizarea lanțului de aprovizionare internațional reprezintă o prioritate comună atât a autorităților vamale cât și agenților economici antrenați în comerțul extern. În acest scop sunt elaborate și implementate instrumente care simplifică formalitățile vamale pentru agenții economici care se conformează benevol legislației și respectă măsurile de siguranță și securitate înaintate.

Cabinetul de miniştri în exerciţiu a aprobat, în cadrul şedinţei de astăzi, modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului privind aprobarea Programului Naţional de Facilitare a Transporturilor Aeriene, transmite Moldpres cu referire la Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Guvernului.

Cabinetul de miniștri a examinat în ședința din 23 iunie curent proiectul de lege, înaintat, cu titlu de inițiativă legislativă, de un grup de deputați, privind modificarea și completarea Codului contravențional. Proiectul de lege propune instituirea răspunderii contravenționale pentru utilizarea materialelor necorespunzătoare în procesul de construcție, exploatare, întreținere, reparație și reconstrucție a drumurilor, pasajelor și comunicațiilor, situate în zona drumurilor și a mijloacelor de dirijare a circulație rutiere, altor instalații rutiere, soldată cu deteriorarea mai mult de 2% din acestea în perioada de garanție, indicată în contract.

Angajații Serviciul Fiscal de Stat de comun cu cei de la Agenția Națională Transport Auto şi Inspectoratul Naţional de Patrulareau descins pe 17 mai 2017, pe traseul Chișinău-Orhei pentru a verifica conformarea la legislația fiscală a transportatorilor auto de pasageri de pe rutele interurbane. Acțiunea face parte din cadrul operațiunii ce a demarat la începutul lunii februarie, se va finaliza la finele lunii mai și are drept scop combaterea activității ilicite și a evaziunii fiscale.

SRL „X” rezident al Republicii Moldova desfășoară activitate de transport internaţional. Aceasta a fost sancționată în Austria de către autoritățile responsabile de siguranța transportării mărfurilor pentru încălcarea regulilor de transportare a mărfurilor stabilite in tratatele internaţionale respective. Sunt deductibile în scopuri fiscale cheltuielile menționate privind achitarea sancțiunilor pentru încălcarea respectivă?

Care este mărimea sancțiunii aplicate contribuabilului în situația în care în cadrul controlului fiscal acesta nu prezintă documentele contabile? Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) din CF, contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală documentele de evidenţă, dările de seamă fiscale, alte documente şi informaţii privind desfăşurarea activităţii de întreprinzător, calcularea şi achitarea la buget a impozitelor şi taxelor şi acordarea facilităţilor.

Planul de acțiuni pentru anii 2017-2018 privind implementarea Strategiei de dezvoltare a comerțului interior din Republica Moldova a fost aprobat de Guvern în şedinţa din 17 mai curent şi va substitui Planul de acțiuni pentru anii 2014-2016.

În cazul în care marfă în timpul transportării a fost asigurată, se vor permite cheltuielile privind asigurarea acesteia la deducere în scopuri fiscale? Reieșind din prevederile art. 24 alin. (3) din CF, deducerea cheltuielilor de asigurare se efectuează în conformitate cu prevederile HG nr. 484 din 04.05.1998 cu privire la limitele cheltuielilor de asigurare ale agenţilor economici şi persoanelor fizice care practică activitatea de întreprinzător

Se va permite deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor aferente deteriorării complete a mărfii în timpul transportării? În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din CF, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Efectuarea încasărilor băneşti în numerar în lipsa MCC, în cazul în care actele normative în vigoare prevăd folosirea ei, se sancţionează cu o amendă în valoare de 7000 lei, potrivit art. 254 din Codul fiscal.