Conform art. 117 alin. (3) din Codul fiscal, pentru vînzarea cu amănuntul şi prestările de servicii în locurile special amenajate şi în cadrul comerţului electronic, cu plata în numerar şi/sau prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie (cu excepţia cazurilor cînd este solicitată de cumpărător, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care a avut loc livrarea), dacă sunt respectate condițiile specificate în alineatul dat.

Studiu de caz: În luna decembrie 2020 entitatea X a acordat tichete de masă salariaților săi cu valoarea nominală de 35 de lei pentru o zi lucrătoare. Ulterior, ca urmare a rezultatelor productivității înalte a întreprinderii în anul 2020, conducerea acesteia a decis alocarea fondurilor suplimentare pentru tichetele de masă ( în continuare – TM) acordate salariaților pentru lunile precedente (septembrie – noiembrie 2020) și, respectiv, majorarea valorii TM emise pentru lunile septembrie – noiembrie 2020. Este în drept entitatea să efectueze o asemenea recalculare a sumei achitate deja pentru TM emise și utilizate de salariați? Va putea beneficia aceasta de deducere în scopuri fiscale? Pot fi alocate TM suplimentare pentru aceleași zile lucrătoare?

La 1 octombrie 2022, a intrat în vigoare Legea nr. 248/2022 privind acordarea scutirii de plata drepturilor de import pentru cetăţenii Republicii Moldova care revin cu traiul în RM. În ședința din 5 octombrie curent, Guvernul a aprobat Hotărârea nr.690, fiind aprobată lista obiectelor de uz personal ce vor fi premise pentru introducere în RM cu regim facilitar, iar prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 312-O din 28 septembrie 2022 a fost aprobat Regulamentul privind modul de acordare a scutirii de la plata drepturilor de import persoanelor fizice care revin cu traiul în RM (în continuare – Regulament), principalele aspecte ale căruia sunt prezentate în continuare.

 În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, rețin un impozit în mărime de 6% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obținute de către acestea aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural.

Persoana fizică care nu desfășoară activitate întreprinzător a transmis în anul 2020 în locațiune deţinătorului de patentă de întreprinzător un imobil, iar venitul sub formă de chirie obținut de către aceasta a fost declarat în Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18), fiind achitat impozitul pe venit la cota da 12%. Corect sau nu a procedat persoana fizică în speța examinată?

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 martie 2021, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 140 din 16 martie 2020 cu privire la modificarea Ordinului nr.370 din 24 iulie 2020 cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 270 din 23.11.2018 cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (Legea nr. 270/2018) salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: – salariul de bază; – sporul lunar pentru gradul profesional; – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic; – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;

Serviciul Fiscal de Stat efectuează, din 1 ianuarie 2021, urmărirea penală și activitatea specială de investigație pentru infracţiunile economice prevăzute la art.241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal. Astfel, orice persoană fizică sau persoană juridică prin plângere, denunț sau autodenunț poate sesiza organul de urmărire penală al Serviciului Fiscal de Stat despre infracțiuni.   Sesizarea trebuie să conțină numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii sau denunţului, indicarea făptuitorului dacă acesta este cunoscut şi a mijloacelor de probă, semnătura petiționarului.

În conformitate cu art.1011 din Codul fiscal nr.1163/1997:   - procesul de restituire a sumei TVA la investiţii (cheltuieli) capitale se extinde asupra subiecţilor impozabili care, începînd cu 1 ianuarie 2012, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale, cu excepţia investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri şi în mijloace de transport (de la poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333), şi sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA (alin.1);

Serviciul Fiscal de Stat informează că, începând cu 1 ianuarie 2020, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui câștig va depăși 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin. (1) din Codul fiscal, acestea se vor considera venituri impozabile. Totodată, menționăm că fiecare plătitor de câştiguri va urma să reţină şi să vireze la buget un impozit în mărime de 12% din fiecare câştig de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui câştig va depăşi 1% din scutirea personală indicată supra.

În conformitate cu art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), impozitul reţinut conform art. 6918 și art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute și contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Potrivit prevederilor art.128 din Codul muncii și art.2 din Legea salarizării nr.847/2002, salariu reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariaților de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată. 

Concedierea angajaților în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă (CIM) pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată, cu stricta respectare a prevederilor indicate în art. 86 alin. (2), art. 87, 88, 183, 184, 186 alin (4), art. 251 și 388 din Codul muncii.      Reducerea numărului angajaților unității este unul dintre motivele de încetare a CIM la inițiativa angajatorului, care, înainte de a începe procedura în sine, urmează să determine dacă aceasta va fi o reducere a numărului sau a statelor de personal, deoarece în legislația muncii nu este oferită o detaliere a acestor noțiuni.

În temeiul modificărilor operate la Codul fiscal (prin Legea nr.257 din 16 decembrie 2020), a fost abrogat alin.(1) al art.34 din Codul fiscal, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente, aflate în relaţii de căsătorie, de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț) în sumă de 11280 lei anual.   Începând cu anul 2021, persoana fizică rezidentă nu are dreptul de a utiliza scutirea pentru soț (soție), cu excepția dacă persoana fizică rezidentă este în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la alin.(2) al art.33 din Codul fiscal. 

Dezvoltarea afacerii presupune în mod direct și faptul ca munca în cadrul unității să fie efectuată de un personal calificat. Evident că orice angajator este cointeresat să asigure o dezvoltare continuă și permanentă a salariaților, în acest sens fiind în drept să stabilească prin contractul colectiv, individual de muncă sau prin alt act normativ la nivel de unitate, garanții și compensații pentru angajați.  Potrivit legislației muncii, salariații care îmbină munca cu studiile beneficiază de garanții și compensații, după cum urmează:

Începînd cu perioadele fiscale corespunzătoare anului 2021, subiecții impunerii cu taxa pentru apă prezintă, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune, Darea de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 21), aprobată prin Ordinul SFS nr. 376 din 27 iulie 2020.

Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

În programul de activitate al bugetarilor la sfârșitul lunii august ar putea interveni mici modificări: ziua de luni, 30 august 2021, se propune a fi declarată zi de odihnă, care, însă, va fi recuperată în ziua de sâmbătă – 21 august 2021. Pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 20 mai, este inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la transferul unei zile de odihnă în anul 2021.   Documentul este elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și are ca scop utilizarea optimă de către salariați a zilei de repaus și de sărbătoare nelucrătoare în anul curent.

 În temeiul modificărilor operate la Codul fiscal (prin Legea nr.257 din 16 decembrie 2020), a fost abrogat alin.(1) al art.34 din Codul fiscal, care prevedea dreptul pentru persoanele fizice rezidente, aflate în relaţii de căsătorie, de a beneficia de scutire suplimentară pentru soție (soț) în sumă de 11280 lei anual.          În același timp, ținem să menționăm că se păstrează dreptul persoanei fizice rezidente aflate în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la alin.(2) al articolului nominalizat la o scutire suplimentară în sumă de 18 900 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală (art. 34 alin. (2) din Codul fiscal). 

(29.1.10.6) Cum se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice donația mijloacelor bănești efectuată persoanei fizice sau altor persoane decît celor menționate în art. 36 alin. (2) din Codul fiscal?