În vederea susținerii activității de întreprinzător, prin actele normative au fost instituite mai multe mecanisme de susținere a mediului de afaceri pentru atenuarea efectelor negative generate de situația epidemiologică asupra economiei. În continuare vom menționa mecanismele de susținere destinate și aplicate inclusiv întreprinderilor individuale (întreprinzătorilor individuali) (în continuare – ÎI). Situația I. ÎI nu a avut salariați în perioada septembrie 2019- februarie 2020  

Criza cauzată de COVID-19 a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Cele mai importante aspecte ale fiscalității și activității economice sunt puse în dezbateri pe parcursul zilelor de 17-18 septembrie în cadrul Conferinței internaționale cu tematică fiscală e-TAXCON’20 organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Astăzi au fost desfășurate primele secțiuni.   Directorul executiv al AmCham Moldova, Mila Mailarău, a menționat că Conferința este dedicată atât comunității profesioniștilor din cadrul comunității de afaceri, cât și autorităților publice, mediului academic și științific, precum și comunității partenerilor de dezvoltare și are ca scop asigurarea unei platforme interactive pentru specialiștii din domeniu.

Convenția colectivă (ramura agriculturii și industriei alimentare) a fost completată cu un capitol ce va reglementa relațiile de muncă în perioada situațiilor excepționale și ulterioare acestora.   În Monitorul Oficial din 4 septembrie curent a fost publicat Protocolul-Acord comun al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Federației Naționale a Patronatelor din Agricultură și Industria Alimentară și Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație „Agroindsind” de modificare și completare a Convenției colective (nivel de ramură) prelungită pentru anii 2017- 2020.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, la prezentarea de ieri, 3 martie 2020, a studiului „Costul reglementării de stat a activității întreprinderilor” realizat de Grupul Banca Mondială a declarat că evenimentul constituie o platformă excelentă şi unică pentru a trece în revistă realizările Guvernului privind crearea unui climat de afaceri favorabil, eficient şi prietenos, pe de o parte creionarea problemelor și obstacolelor percepute de business la interacțiunea cu autoritățile cu drept de reglementare, pe de alta parte. Realizat timp de 15 ani în Republica Moldova, monitorizând 18 domenii de intervenție din partea statului în activitatea agenților economici, acest studiu implică anumite costuri de conformare pentru întreprinderi reprezentând percepția managementului companiei asupra evoluției indicatorilor.

În cazul reorganizării agentului economic (înregistrat în calitate de plătitor de TVA) în instituție publică, se permite oare redirecționarea sumei TVA destinate deducerii în perioada ulterioară către alte impozite și taxe restante sau în contul viitoarelor obligații fiscale ale contribuabilului față de bugetul public național?

Conform prevederilor art. 1181 din Codul fiscal, contribuabili care eliberau facturi fiscale a căror valoare impozabilă a livrării impozabile cu TVA depăşea suma de 100000 lei erau obligaţi, în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării, să înregistreze aceste facturi în Registrul general electronic al facturilor fiscale (Registru). Neînregistrarea facturii fiscale în Registrul se sancţiona cu o amendă de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare caz, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termenele stabilite.

Serviciul Fiscal de Stat efectuează, din 1 ianuarie 2021, urmărirea penală și activitatea specială de investigație pentru infracţiunile economice prevăzute la art.241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal. Astfel, orice persoană fizică sau persoană juridică prin plângere, denunț sau autodenunț poate sesiza organul de urmărire penală al Serviciului Fiscal de Stat despre infracțiuni.   Sesizarea trebuie să conțină numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii sau denunţului, indicarea făptuitorului dacă acesta este cunoscut şi a mijloacelor de probă, semnătura petiționarului.

În Monitorul Oficial de astăzi, 12 februarie 2021, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 647 din 31 decembrie 2020 cu privire la modificarea Regulamentului privind modul de anulare a obligaţiilor fiscale care cad sub incidenţa art.172 alin.(3) din Codul fiscal, aprobat prin Ordinul nr.417 din 14.08.2018. În temeiul art.1323 alin.(10) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 8 februarie 2007, ediţie specială), cu modificările ulterioare, și al Legii privind modificarea unor acte normative nr.257 din 16.12.2020,

În cadrul ultimei ședințe a secretarilor se stat a fost discutat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la modificarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin HG nr. 500/1998. Autorii documentului afirmă că procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de versiunea în vigoare a Regulamentului este unul depășit și uneori creează dificultăți, în special în procesul de modernizare, dezvoltare a subiecților de drept, cum ar fi autorități/instituții publice sau agenți economici (întreprinderi de stat (ÎS), municipale, SA, SRL cu cota de participațiune a statului sau a administrației publice locale).

 Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

După 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE. Amintim că Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014.   Acordul de Asociere RM-UE reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA),

În Monitorul Oficial din 3 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 778 din 28 octombrie 2020 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea și păstrarea dosarului achiziției publice.   Documentul oferă o claritate privind întocmirea și păstrarea dosarului de achiziții publice în condițiile utilizării SIA RSAP, a documentelor utilizate de către autoritatea contractantă în procesul derulării unei proceduri, dar și actele aferente utilizării după finalizarea procedurii de atribuire.

Extrasul din registrul bunurilor imobile şi certificatul privind înscrierile în registrul bunurilor imobile ar putea fi eliberate sub formă de document electronic, iar la cererea solicitantului se va elibera și un exemplar pe hârtie. Prevederea poate fi inclusă în Legea cadastrului bunurilor imobile  și se regăsește în pachetul de legi privind digitizarea economiei naționale.  Astfel, în dosarul cadastral electronic vor fi incluse copiile scanate ale documentelor, a căror autenticitate este confirmată prin semnătura electronică aplicată de registrator. Dacă cererea și documentele anexate se prezintă prin mijloace electronice de comunicare, registratorul, până la efectuarea înregistrărilor, poate solicita prezentarea actelor originale, dacă este necesară verificarea autenticității și doar dacă această verificare nu poate fi realizată în alt mod.

În semestrul I al anului curent, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a desfășurat 57 cursuri de instruire cu teme actuale în domeniile finanțe publice, fiscal și vamal, la care au participat în total peste 1160 de specialiști care activează sau doresc să activeze în aceste domenii. Toate cursurile au fost organizate de către CTIF, în premieră, la distanță, cu utilizarea aplicației Zoom.   În aceeași perioadă, CTIF a actualizat și a pus în aplicare modulele de instruiri: „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ”, „Managementul financiar pentru directorii de școală” și „Utilizarea noii versiuni a sistemului informațional automatizat (SIA) „e-Factura”. Instruirile cu temele nominalizate au fost lansate în lunile aprilie, mai și, respectiv, în iunie curent.

Serviciului Fiscal de Stat continuă să desfășoare cu regularitate acțiuni de aducere în cadrul legal a persoanelor fizice și juridice care oferă în chirie bunuri imobile. Aceste acțiuni au drept scop sporirea nivelului de conformare fiscală în acest domeniu de activitate.   Astfel, pe parcursul primelor nouă luni ale anului curent la Direcțiile deservire fiscală din teritoriul în care sunt amplasate au fost înregistrate 9411 contracte de dare în locațiune/chirie/arendă a bunurilor imobile.    

Asupra bunurilor imobile care fac obiectul înregistrării primare masive şi pentru care nu există acte ce demonstrează dreptul de proprietate, în registrul bunurilor imobile se va nota posesia de fapt, în baza adeverinţei eliberate de către autoritatea publică locală, contrasemnată de posesor. Dacă, până la înregistrarea posesorului ca proprietar, se prezintă acte de proprietate pe numele altei persoane, posesia se radiază din oficiu, fără a fi necesar acordul celui înscris şi se înregistrează dreptul de proprietate. Reglementarea va permite luarea la evidenţă a tuturor bunurilor din localitate, cât şi perceperea impozitelor de la persoanele care posedă în realitate bunul imobil.

Cetățenii moldoveni cu capacitatea redusă de muncă care au domiciliul sau reședința permanentă sau provizorie în Estonia vor beneficia de alocație pentru capacitatea de muncă. Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 3 septembrie, proiectul hotărârii privind aprobarea semnării Protocolului de modificare a Aranjamentului pentru aplicarea Acordului în domeniul asigurărilor sociale dintre Republica Moldova şi Republica Estonia.  

Începând cu data de 18 mai 2020, toate direcțiile de deservire fiscală din țară vor activa cu un regim special. Schimbarea programului vine în contextul facilitării depunerii Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele fizice cetățeni pentru anul 2019. Astfel, angajații din cadrul direcțiilor de deservire fiscală stau la dispoziția contribuabililor conform următorului grafic: • în perioada 18-22 mai 2020 – între orele 7:30 – 18:00 • pe data de 23 mai 2020 – de la 9:00 până la 17:00 • pe data de 24 mai 2020 – de la 9:00 până la 15:00 • în perioada 25-29 mai 2020 – de la 7:30 până la 19:00.

Ministerul Finanțelor informează privind disponibilitatea imediată a resurselor primei tranșe în suma de 10 milioane Euro  din împrumutul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) acordat Guvernului Republicii Moldova pentru Suport Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii în cadrul Proiectului de 70.0 mln. Euro „Răspuns de urgență la COVID-19”, care pot fi recreditate agenților economici prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante (IFP) în baza contractelor de recreditare.   Partea de finanțare a sub-proiectelor din fondurile  împrumutului CEB nu va depăși 90% din suma totală a sub-proiectului, iar pentru un beneficiar pot fi finanțate câteva sub-proiecte eligibile, suma cumulativă a cărora nu va depăși în total echivalentul a 2 mil. uro. Suma unui sub-proiect separat nu va depăși echivalentul a 600 mii euro.  

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS