Poate angajatorul să ofere salariaților săi tichete de masă cu o valoare mai mare decât cea deductibilă în scopuri fiscale? Conform art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 166 cu privire la tichetele de masă, valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 şi 45 de lei. Angajatorii pot acorda tichete de masă cu valoarea nominală mai mare, diferenţa dintre aceasta şi valoarea nominală prevăzută la alin. (1) din același articol fiind nedeductibilă în scopuri fiscale.

Acordarea pensiei pentru limită de vârstă se efectuează potrivit normelor legale, însă există unele neconformități ce influențează cuantumul pensiei spre diminuare, se menționează în Raportul auditului conformității acordării pensiilor în Republica Moldova. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la aprobarea Raportului a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 februarie curent. Misiunea de audit a verificat conformitatea documentării, calculării și reexaminării unor categorii de pensii (pentru limită de vârstă, anticipate pentru limită de vârstă, pentru funcționari publici, pentru vechimea în muncă a foștilor angajați ai instituțiilor de forță) prin evaluarea și testarea procedurilor de control intern ale instituțiilor implicate.

Restructurarea instituțiilor cu funcții de control este la etapa finală. Afirmația a fost făcută de ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmâc, în cadrul unei conferințe de presă.

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil. În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Pentru angajații din cadrul Fondului special pentru manuale, instituție din subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, vor fi aplicate prevederile Hotărârii Guvernului cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară. MECC propune spre consultare publică proiectul cu privire la modificarea hotărârii Guvernului cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară. Astfel, lista autorităților și instituțiilor publice de reglementare, certificare, supraveghere și control cu autonomie financiară, prevăzută în anexa nr. 8 din Hotărârea menționată va fi completată cu instituția Fondul special pentru manuale.

Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de legislație. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (Legea nr. 113/2010) poate efectua executarea silită în conformitate cu Codul de executare al RM nr. 443-XV din 24.12.2004 (CE) și alte acte normative.

În cadrul vizitelor fiscale și a activității de control efectuate la contribuabili de către angajații Serviciului Fiscal de Stat uneori se constată că, la stingerea obligațiilor fiscale, entitățile nu țin cont de cronologia stingerii obligațiilor fiscale. Faptul ne impune să venim cu explicații suplimentare ale acestui aspect. Astfel, cronologia stingerii obligațiilor fiscale este reglementată de art. 179 din Codul fiscal (CF), alin.(1) al căruia prevede că stingerea obligațiilor fiscale are loc după criteriul cronologic de naștere a fiecărui tip de obligație fiscală indicat în documentul privitor la stingerea ei.

Activitatea independentă a persoanelor fizice rezidente care desfășoară activitate în domeniul comerțului cu amănuntul, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, a fost propusă drept alternativă celor ce activează în comerț în baza patentei de întreprinzător. Statisticile denotă că eforturile depuse încep să dea rezultate și numărul deținătorilor de patente este în scădere. Astfel, la situația din 31 decembrie 2017, erau înregistrate 10709 de persoane care desfășurau activitatea în baza patentei de întreprinzător, iar la 31 octombrie 2018 erau înregistrate 7984 persoane, ceea ce atestă o migrare treptată a deținătorilor de patentă spre activitatea independentă. Astăzi propunem un articol care vine cu detalii privind procedura de înregistrare și de încetare a activității respective, de inițiere și de efectuare a controlului fiscal, drepturile și obligațiunile părților.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Mâine, 26 aprilie 2019, va ieși de sub tipar nr. 148-158 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea Constituțională publică:

Serviciul Fiscal de Stat amintește contribuabililor – persoane juridice și persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, precum și persoane fizice care desfășoară activitate independentă, care sunt obligați să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit, că termenul de depunere a acesteia expiră la data de 25 martie. Această obligație este stipulată de art. 83 alin. 4 din Codul Fiscal al Republicii Moldova. Pentru persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfășoară activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, impozitul pe venit se aplică aferent venitului obținut de aceștia din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova (cu excepția deducerilor şi scutirilor la care au dreptul).

În conformitate cu art. 43 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal nr. 1164/1997, pentru subiecții menționați la art. 42 din capitolul respectiv, perioada fiscală privind impozitul pe venit pentru anul 2018 se divizează în 2 etape distincte după cum urmează:

Curtea Constituțională (Curtea) a emis, la 5 aprilie 2019, Hotărârea nr. 8 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 162 alin. (2) din Codul de executare al RM (CE) (termenul de decădere din dreptul de a contesta actele executorului judecătoresc) prin care a declarat neconstituționale mai multe teze din CE, după cum urmează:

Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi Supravegherea Pieţei, Autoritatea Aeronautică Civilă, Agenția Națională Transport Auto, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal și Agenția Națională pentru Sănătate Publică sunt instituțiile cu competențe de asigurare a aplicării legislației armonizate în domeniul protecției consumatorilor.

În anul 2019 Serviciul Vamal va desfășura controale prin audit post-vămuire la 110 agenți economici. Autoritatea a publicat Programul de activitate a subdiviziunilor de control ulterior din cadrul Serviciului Vamal pentru anul 2019, iar publicația noastră oferă graficul controalelor planificate pentru anul viitor. Menționăm că controalele vor fi desfășurate în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale, care a fost aprobat de Guvern la 17 octombrie curent.

Volumele alocațiilor aprobate pentru Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului pentru anul curent vor fi redistribuite între programele acestuia. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern privind redistribuirea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit notei proiectului, redistribuirea alocațiilor rezultă din necesitatea valorificării soldului de mijloace bănești al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, disponibil la finele anului 2018, destinate Proiectului „Programul de Restructurare a Sectorului Vitivinicol”.

Administratorul debitorului ,,X” a depus o cerere introductivă la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de persoana juridică administrată. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău a fost admisă spre examinare cererea introductivă, fiind instituită perioada de observaţie, cu aplicarea tuturor măsurilor de asigurare. Ulterior, administratorul debitorului ,,X” a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului ,,a cărui lipsă însă nu împiedică admiterea spre examinare a cererii introductive” din art. 17 lit. g) al Legii insolvabilităţii nr.149 (în continuare – Legea nr.149), iar instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia.

Ca rezultat al controlului efectuat la ÎM „R” SRL, s-a constatat admiterea următoarelor încălcări ale legislaţiei muncii: • angajatorul admite restanțe la plata salariului față de toți lucrătorii pentru perioada septembrie 2017–aprilie 2018 (la momentul controlului nu a fost prezentat nici un act confirmativ privind achitarea salariilor) • contrar prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul Muncii, angajatorul nu a achitat, la desfacerea contractelor individuale de muncă în perioada septembrie 2017– aprilie 2018, sumele ce se cuveneau salariaţilor în ziua eliberării, prin ce s-au încălcat prevederile art. 143 alin. (1) din CM, prin care a fost comisă contravenţia prevăzută de art. 55 alin. (1) lit.g) şi art. 57 alin. (1) din Codul contravenţional1.

Sunt angajat într-o firma de taxi cu automobilul personal. Ce impozite trebuie sa achit eu? Muncesc legal, ofer bonuri fiecărui client. A doua zi când mă duc la muncă, angajatorul cere de la suma care depășește 800 lei pe raportul Z 12%. Suplimentar, achit 300 de lei pentru eter si, o dată în lună, până la data de 25, mai achit 450 lei pentru primărie. Am vrut să precizez, dacă aceste plăți sunt prevăzute de legislația în vigoare.