În Monitorul Oficial din 26 iunie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 386 cu privire aprobarea Regulamentului cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice, conform căruia este planificată activitatea Guvernului și/sau cea a autorităților administrației publice centrale. Documentele de planificare pe termen lung, mediu și scurt sunt:   1) Strategia națională de dezvoltare; 2) Programul de activitate al Guvernului; 3) Planul național de dezvoltare; 4) Cadrul bugetar pe termen mediu; 5) Planul anual al Guvernului;  6) Planul anual al autorității publice.

Militarii, persoanele din corpul de comandă și soldații din organele afacerilor interne, din sistemul penitenciar și colaboratorii organelor securității statului, care au fost încadrați în grad de dizabilitate în urma rănirii, contuziei, schilodirii sau a unei afecțiuni contractate în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu vor putea beneficia de compensaţie bănească în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit, de rând cu persoanele recunoscute ca persoane cu dizabilităţi de pe urma războiului. Completarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a compensaţiei băneşti în locul biletelor de tratament sanatorial gratuit persoanelor cu dizabilități de pe urma războiului (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.868/2004 ) cu prevederile respective este propusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale.

Efectivul-limită al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) ar putea fi suplinit cu 27 de unități. Proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede reorganizarea autorității a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali, ce a avut loc săptămâna trecută. Potrivit proiectului, personalul AIPA, pe lângă cererile post-investiționale, urmează să recepționeze, să examineze și să autorizeze cererile de subvenționare depuse conform altor modalități de susținere financiară, cum ar fi subvenții în avans, măsuri destinate dezvoltării rurale, plăți directe etc., iar în acest context se constată necesitatea majorării efectivului-limită al instituției.

Zona Economică Liberă „Ungheni-Business” ar putea fi extinsă cu încă un teren cu o suprafață de 2,1271 ha, amplasat în extravilanul satului Pîrlița, și cu o porțiune de teren cu suprafața de 3,76 ha, amplasat în extravilanul aceleiași localități.   Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege privind modificarea art. 1 din Legea privind Zona Economică Liberă „Ungheni-Business”. 

Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI) a delegat Agenției Naționale Transport Auto (ANTA) un șir de competențe. Conform Ordinului nr.23 din 20 mai 2020 al MEI cu privire la delegarea unor funcții ale ministerului (publicat în „MO” din 29 mai), un șir de competențe vor trece la ANTA până la data de 1 ianuarie 2023. Astfel, ANTA a obținut dreptul de a aproba modificări la programele de transport rutier interraional/ internațional și listelor operatorilor de transport rutier antrenați la deservirea rutelor/ curselor incluse în programele menționate. Totodată entitatea va aviza modificările propuse la programele de transport rutier raionale în vederea asigurării corelării acestora cu programul de transport rutier interraional.

Prin regulamentul intern al unităţii nu se pot stabili limitări ale drepturilor individuale sau colective ale salariaţilor. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul regulamentului intern al unităţii. Regulamentul intern al unităţii se întocmește în fiecare unitate și nu poate cuprinde prevederi care contravin legislaţiei în vigoare, clauzelor convenţiilor colective și ale contractului colectiv de muncă.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul ordinului cu privire la modificarea unor Ordine ale autorității, având în vedere Ordinul Ministerului Finanțelor nr.66 din 20.05.2020 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de subvenţionare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020”  și Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 76 din 16.06.2020 „Cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA și înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară”.   Conform documentului, ținând cont de prevederile Legii 60/2020, va fi modificată valoarea maximă a creditului în raport cu care poate fi realizat dreptul la subvenționare conform Regulamentului: aceasta va constitui suma cumulativă a plăților salariale declarate de beneficiari la SFS pentru lunile

Cabinetul de miniștri a susținut introducerea modificărilor la Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului și Codul fiscal în partea ce ține de circulația pe piața internă a produselor din tutun și produselor conexe, a dispozitivelor și accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora și cota accizelor, înaintate cu titlu de inițiativă legislativă de un grup de deputați în Parlament. În cadrul ședinței Guvernului din 10 iulie, Ministerul Finanțelor a propus unele modificări la proiectul legii, care au fost susținute de membrii Executivului și urmează a fi puse în dezbateri și aprobate în legislativ.

Regulamentul privind măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului pe piața financiară nebancară, aprobat prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr.38/1 din 24 august 2018, a fost publicat în MO din 28 septembrie curent. Documentul reglementează aplicarea măsurilor de precauție, inclusiv de identificare a clientului și a beneficiarului efectiv; identificarea și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului; controlul intern, elaborarea și implementarea politicilor și programelor proprii pentru prevenirea fraudelor indicate; păstrarea datelor; raportarea activităților și tranzacțiilor suspecte.

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

Cererile de înregistrare cu statut de șomer vor putea fi depuse și în regim online, fiind eliminată necesitatea prezentării documentelor de către solicitanți în cazul în care statutul declarat de aceștia este validat în baza datelor înscrise în registrele electronice ale altor instituții, cum ar fi Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice etc.   Guvernul a aprobat ieri, 8 iulie, proiectul  cu privire la modificarea anexelor nr. 1 și nr.11 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă.

Cancelaria de Stat propune pentru consultări publice proiectul  legii cu privire la serviciile publice ce are ca scop crearea unui cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice în vederea asigurării accesibilității, calității și eficienței prestării acestora.   Potrivit proiectului, lansarea și dizolvarea unui serviciu public se înregistrează în Registrul de stat al serviciilor publice instituit de Guvern. Totodată, prestarea unui serviciu public se va realiza în conformitate cu regulamentul administrativ aprobat de Executiv. Regulamentul de prestare a serviciului public din domeniile de competență ale unei autorități publice autonome față de Guvern și responsabile față de Parlament se aprobă de organul colegial al acesteia.

Ministerul Finanțelor a elaborat și a înaintat spre consultare publică proiectul  Ghidului metodologic de întocmire a situațiilor financiare consolidate. Documentul propune modul de întocmire a bilanțului consolidat al grupului (entitatea-mamă, entitatea-fiică și entitatea-asociată); a situației de profit și pierdere; a situației modificărilor capitalului propriu; a situației fluxurilor de numerar.   Acesta reprezintă un studiu de caz privind modul de întocmire a situațiilor financiare consolidate în condițiile Legii nr. 287  contabilității și raportării financiare și al SMC ,,Prezentarea situațiilor financiare consolidate” aprobat prin Ordinul nr.93/2019  al ministrului Finanțelor.  

Activitatea autorităților contractante în procesul de achiziție publică de lucrări va fi facilitată. În acest sens, Guvernul a aprobat proiectul  hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind achizițiile publice de lucrări, care stabilește o ierarhie de principii, procese, tehnici și instrumente pentru a oferi suport autorităților în cadrul procesului de achiziție. Potrivit ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul a  fost elaborat în vederea asigurării unei gestionări eficiente a banilor publici de către beneficiari, investitori, proiectanți, antreprenori și alte părți implicate în lucrările publice.

În Monitorul Oficial din 6 iulie curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea cu privire la Raportul financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2017. Astfel, potrivit documentului, exercițiul bugetar 2017 a înregistrat la venituri un nivel de executare a indicilor precizați de 100,5% și la cheltuieli – de 93,9%. Curtea de Conturi menționează că, cu anumite excepții, Raportul Guvernului privind executarea bugetului pe anul 2017 oferă o imagine reală și fidelă privind executarea de casă a bugetului de stat în anul bugetar încheiat, în conformitate cu cadrul de raportare și cu datele evidenței sistemului trezorerial.

Ministerele și alte instituții ale administrației publice centrale vor crea grupuri de lucru specializate, în cadrul cărora urmează să fie discutate cele 130 de probleme invocate de reprezentanții comunității de afaceri în cadrul ultimelor trei întrevederi ale Șefului Executivului cu businessul – evenimentul ”Dialog Pro-Business” din 17 decembrie 2019, ședința plenară a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru din 4 decembrie 2019 și ședința de lucru a Prim-ministrului cu membrii Asociației Businessului European și ai Camerei Americane de Comerț din Moldova din 18 decembrie 2019.

În perioada ianuarie-mai 2018 au fost transportate 6,1 mil. tone de mărfuri, cu 13,4% mai mult decât în perioadă similară din 2017, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Doar întreprinderile de transport rutier au transportat 4,1 mil. tone de mărfuri, cu 12,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul precedent, iar cu mijloacele de transport feroviar au fost transportate 2,0 mil. tone de mărfuri sau cu 15,5% mai mult comparativ cu perioada similară din anul 2017.

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

În baza declarațiilor cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2017, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă au raportat un venit de circa 84 mil. lei. Suma cheltuielilor suportate pentru procurarea mașinilor de casă și control aferente înregistrării activității independente au constituit 3,79 mil. lei. Impozitul pe venit din activitatea independentă în anul 2017 a constituit 185 mii lei. Informațiile au fost oferite de șefa direcției generale metodologia impozitelor si taxelor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Olga Golban, în cadrul ședinței Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, care a analizat situația cu privire la practicarea și impozitarea activității independente în domeniul comerțului.

În anul 2019, indicele preţurilor producătorului la produsele agricole a constituit 103,8% faţă de anul 2018, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale a fost înregistrată majorarea preţurilor producătorului la cartofi – cu 31,6%, fructe și pomușoare de cultură – cu 17,1%, tutun – cu 16,3%, sfeclă de zahăr – cu 14,4%, rapița – cu 11,7%, legume – cu 12,7%. Totodată, au scăzut preţurile de vânzare la secară – cu 13,8%, soia – cu 11,0%, struguri și orz – cu câte 5,3%. La produsele animaliere au crescut preţurile la vite şi păsări – cu 13,1% și lapte – cu 3,6%, dar au scăzut preţurile de vânzare la bovine (în masa vie) – cu 7,5% și ouă – cu 5,0%.