Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoane fizice (Forma CET18), poate fi prezentată: • pe suport de hârtie; • prin poșta clasică; • on-line (cu aplicarea semnăturii electronice sau mobile). Dacă depui declarația pe suport de hârtie, este necesar să te prezinți la direcția deservire fiscală cu actul de identitate, solicitând versiunea Declarația precompletată sau să utilizezi Declarația rapidă pentru completarea formularului. Declarația poate fi depusă la oricare direcție deservire fiscală, indiferent de locul de domiciliu sau reședință, această posibilitate poate fi realizată doar la prezentarea declarației în termenul stabilit.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Gospodăria ţărănească (de fermier) este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai GȚ), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară

O persoană fizică, în decursul anului 2019, a obținut venituri de la activitatea salarială în cadrul unei întreprinderi și al unui contract de prestări servicii încheiat cu o companie rezidentă a parcului IT. La locul de muncă a beneficiat de scutirea personală și scutirea pentru două persoane întreținute (copii). Ținând cont de faptul că a obținut venit de la compania rezidentă a parcului IT, persoana fizică pierde dreptul la scutirile utilizate? Este necesar să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit CET18 (în continuare – CET18) și să își excludă scutirile?

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,

În anul 2020 întreprinderea „X” rezidentă a RM a procurat un imobil de la o persoană fizică nerezidentă la prețul de 850 000 lei, achitarea fiind efectuată în părți - 350 000 lei în noiembrie 2020, iar 500 000 lei - în mai 2021. La efectuarea plății întreprinderea, nefiind sigură de modalitatea determinării sumei din care urmează a fi reținut impozitul pe venit la sursa de plată (existau dubii vis-a-vis de baza valorică a imobilului), a reținut impozit pe venit din mărimea totală a creșterii de capital, adică 51 000 lei (425 000 X 0,12), din care 21 000 lei în 2020 și 30 000 lei în 2021. Totodată, persoana fizică dispune de act de moștenire din care rezultă că baza valorică a imobilului este de 700 000 lei. Care este modalitatea corectă de determinare a obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit și care sunt acțiunile părților implicate în tranzacțiile respective? 

Serviciul Fiscal de Stat anunță că a recepționat 101 587 Declarații cu privire la impozitul pe venit de la persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, pentru perioada fiscală 2019, ceea ce constituie cu 46 174 declarații mai puțin comparativ cu perioada anului 2018.   Această scădere este cauzată de faptul că pentru perioada anului 2018 persoanele fizice, care desfășoară activitate de întreprinzător, au avut obligația de a prezenta 2 declarații cu privire la impozitul pe venit pentru cele două etape distincte în contextul reformei de la 1 octombrie prin care a fost stabilită o cotă unică la impozitul pe venit de 12% comparativ cu 7% și 18%.

BPO (business process outsourcing) desemneaza acele activitati externalizate de către o companie către un terț și este unul din domeniile cu cea mai mare rata de angajabilitate la momentul actual. În cadrul BPO se evidențiază zona de call-center, cu o pondere semnificativă în special în ceea ce privește numărul de angajați. Republica Moldova a devenit locul ideal pentru serviciile near-shore ca rezultat al unui sistem de învățământ cu rezultate satisfăcătoare ca medie și a forței de munca de bună calitate. Conform Association Business Service Leaders (ABSL), industria BPO/call-center a crescut cu 10-30% în ultimii ani și continuă să se extindă de la an la an. Principalii jucători din industrie prezic că aceasta poate sa ajungă domeniul cu cea mai mare angajabilitate. Prin urmare, se impune necesitatea investigării veniturilor generate de angajații acestui sector, din punct de vedere fiscal și contabil.

Persoana fizică cetățean al RM care pe parcursul anului a utilizat scutirea pentru soț, dar soțul a decedat în luna noiembrie, are dreptul la utilizarea scutirii respective sau e obligată, prin depunerea Declarației cu privire la impozitul pe venit, sa renunțe la această scutire?   În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în articolul menționat, cu condiția că soția/soțul nu beneficiază de scutire personală.

Deși termenul de prezentare a Declarației CET18 pentru anul 2019 a fost extins până la data de 29 mai, contribuabilii adresează întrebări ce țin de sursele de venit ce urmează a fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil, precum și includerea acestuia în CET18. Una dintre aceste întrebări ține de regimul fiscal al donațiilor primite din afara RM, atât în formă monetară cât și nemonetară.

Pentru persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizi, inclusiv membri ai societăţilor şi acţionari ai fondurilor de investiţii) care au obligația de a prezenta Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET18), aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.150 din 05.09.2018 și de a achita impozitului pe venit pentru anul 2019, termenul limită constituie 29 mai 2020. (pct. 26 alin. (3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020).

În Monitorul Oficial din, 25 ianuarie 2019, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 8 din 16.01.2019 privind modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 150 din 5 septembrie 2018. Acesta prevede modificări în anexa nr. 1 a Ordinului 150/2018 – formularul CET18, Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. Astfel, în secțiunea a doua din anexă, la compartimentul ”F. Calculul impozitului pe venit”, la rândurile F8 ( suma impozitului pe venit ce urmează a fi achitată la buget) și F9 (suma reţinută/achitată în plus a impozitului pe venit), formula F5-F6 (suma impozitului pe venit conform cotelor în vigoare pe perioada declarată pentru persoanele fizice rezidente – suma impozitului pe venit pasibil

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.

Întreprinderea individuală a fost înregistrată în calitate de rezident al parcului pentru tehnologia informației pe parcursul perioadei fiscale. Fondatorul ÎI, pe lângă aceasta, obține venituri salariale pentru munca prestată de la o companie care aplică regimul general de impozitare. Poate persoana fizică să utilizeze scutirea personală pentru veniturile obținute din activitatea salarială, dacă la întreprinderea – rezident IT Parc al cărei fondator este, nu obține venituri salariale? Urmează să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET18), dacă în calitate de salariat persoana vizată a utilizat scutirile conform art.33-35 din CF?

Dat fiind faptul că reținerea impozitului pe venit din cîștigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive este una finală, art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, persoana fizică nu va fi obligată să includă veniturile date în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET18).

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 34 din 22 februarie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) şi art. 133 alin. (8) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 8 februarie 2007, ediţie specială), precum şi a modificărilor operate prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 353-357, art. 288),

În conformitate cu art.20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31), reprezintă venit neimpozabil. Ținând cont de norma expusă, pentru ca proprietatea moștenită să nu fie supusă impozitării, moștenitorul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova la momentul acceptării moștenirii. Astfel, este necesar să examinăm apariția obligațiilor fiscale reieșind din următoarele aspecte: 1. momentul acceptării moștenirii; 2. momentul considerării persoanei fizice drept cetățean al RM.

Obligativitatea prezentării Declarației de către persoana fizică rezidentă este reglementată de prevederile art. 83 alin. (2) din Codul fiscal. Potrivit art. 83 alin. (2) lit.a) din Codul fiscal, sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.