Casa Naţională de Asigurări Sociale precizează unele aspecte privind calcularea, achitarea şi declararea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii  aferente liber-profesioniştilor ce practică activitate în sectorul justiţiei, precum şi privind prestaţiile de asigurări sociale de care beneficiază această categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Liber-profesionist ce practică activitate în sectorul justiției este persoană care are înregistrată una din formele de organizare a activității prevăzute de lege de avocat, notar, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator. Liber-profesioniştii ce practică activitate în sectorul justiției după înregistrarea activităţii în conformitate cu legile speciale, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, au obligaţia să se înregistreze ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casei Naţionale unde îşi au adresa juridică. 

Societățile de asigurări, în calitate de entități de interes public, întocmesc Situațiile financiare în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Persoanele cu funcții de răspundere din cadrul societății de asigurări au obligația să organizeze și să țină contabilitatea conform Legii nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017),

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

Concedierea angajaților în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă (CIM) pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată, cu stricta respectare a prevederilor indicate în art. 86 alin. (2), art. 87, 88, 183, 184, 186 alin (4), art. 251 și 388 din Codul muncii.      Reducerea numărului angajaților unității este unul dintre motivele de încetare a CIM la inițiativa angajatorului, care, înainte de a începe procedura în sine, urmează să determine dacă aceasta va fi o reducere a numărului sau a statelor de personal, deoarece în legislația muncii nu este oferită o detaliere a acestor noțiuni.

În Monitorul Oficial de astăzi, 4 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 143 din 17 noiembrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:    a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;      b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151);      c) reprezentanţă permanentă;

În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent, adoptat Legea nr. 80 din 17.04.2025 privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor (în continuare – Legea nr. 80/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 253-256 din 26.05.2025.

Contractul de formare profesională în învățământul dual (în continuare – ÎD) se încheie pentru o perioadă determinată, de minimum un an și de maximum 3 ani, conform cadrului normativ: instruirea teoretică se realizează în instituţia de învățământ, iar cea practică – la întreprindere. În tabelul de mai jos găsiţi norme

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) este orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din Planul anual de acțiuni şi din prevederile legislației1 din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, întreprinde activități de inspecție în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din domeniul competențelor atribuite autorității.   ISM poate realiza:              control planificat, efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;

Bugetul de stat pentru anul 2020 este un buget destul de echilibrat, realist, care ține cont de angajamentele asumate de Guvern prin programul de Guvernare. La elaborarea proiectului s-a respectat tendința de majorare a salariilor pentru bugetari, au fost luate în calcul toate angajamentele sociale, precum și s-a pus un accent sporit pe componenta investițională, a declarat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei pentru consultări și negocieri colective care a avut loc ieri, 25 noiembrie. Principalii parametri au fost prezentați de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina. Astfel, veniturile bugetului de stat în anul 2020 sunt prognozate în sumă de 44 136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt – la nivel de 50 251,9 mil. lei, fiind în creștere cu 8,4% comparativ cu anul 2019.

Prin Hotărârea Guvernului nr.8/2021 a fost modificat Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/1998 (în continuare – Regulament), scopul modificărilor fiind simplificarea procedurii de casare a mijloacelor fixe cu ulterioara verificare de către organele de conducere (consiliul societății pe acțiuni/întreprinderii de stat, comisia de cenzori, societatea de audit) a tuturor acțiunilor întreprinse în acest sens.    Procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de Regulament anterior era unul anevoios, deseori creând dificultăți,

Actele normative în baza cărora se reglementează obligaţia de achitare a taxelor pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere internaţionale sunt:          - Legea drumurilor nr. 509-XIII din 22.06.1995;          - Legea fondului rutier nr. 720-XIII din 02.02.1996;          - Codul transportului rutier nr. 150 din 17.07.2014;          - Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997.

Potrivit art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) impozitul reţinut conform art.69/18 şi art.88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

Noțiunea de autorizații de transport rutier internațional de mărfuri de categoria I, II și III este substituită cu cea de autorizații cu stoc limitat, care sunt de orice tip, al căror număr nu asigură cererea de autorizații pentru o perioadă determinată. Criteriile de atribuire a autorizațiilor la categoria celor cu stoc limitat, termenele, precum și categoriile respective se stabilesc de către Guvern. Astfel, Executivul obține mai multă flexibilitate în cazul deficitului autorizațiilor pentru transporturile rutiere internaționale de mărfuri.   În Monitorul Oficial din 23 octombrie curent a fost publicată Legea nr.181 din 11 septembrie 2020 pentru modificarea Codului transporturilor rutiere (CTR).   

În trimestrul III al anului curent, câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău a constituit 9489,7 lei, fiind în creştere cu 9,3% faţă de aceiași perioadă din 2019 şi cu 17,5% mai mare comparativ cu câştigul salarial mediu pe ţară (8074,3 lei), potrivit raportului Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-septembrie, publicat de Biroul Național de Statistică.    Astfel, în trimestrul III al anului 2020 în sectorul bugetar câștigul salariul mediu lunar a constituit 8880,9 lei, cu 9,5% mai mult faţă de trimestrul III din anul precedent, iar în sectorul real acest indicator a constituit 9608,6 lei şi a crescut cu 9,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2019.

Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu pentru perioada respectivă. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice cu privire la condițiile de plată a indemnizației de concediu către salariați.

O persoană juridică rezidentă achiziționează servicii de transport internațional de la un nerezident (rezident al României).  Urmează a fi impozitate aceste venituri în Republica Moldova? Ce dări de seamă fiscale urmează a fi prezentate?    În conformitate cu prevederile art.70 din CF, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: a) în RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

 Luni, 26 aprilie, expiră termenul de prezentare a formularelor statistice trimestriale: 5-CON, 5-CI, 1-INVEST, M1 etc., dar și a unor formulare lunare cum ar fi SERV TS și Nr.1-auto.   În continuare sunt prezentate formularele statistice, pe domenii. Finanțe Nr. 1-invest"Investițiile străine, alocate de către întreprinderi în economia Moldovei și tranzacțiile cu nerezidenții" - I/2021 - Prezintă (pentru trimestrele I - III) organului teritorial pentru statistică agenții economici (cu excepția băncilor comerciale) în capitalul social al cărora sunt investiții străine (indicații metodologice).

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),