În perioada 17-23 august, P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” a publicat, în ediția electronică, o serie de materiale cu analiză și comentarii la modificările operate recent în legislația fiscală, prin legile: Legea cu privire la modificarea unor acte legislative (nr. 178, 26 iulie 2018), Legea pentru modificarea unor acte legislative (nr. 179, 26 iulie 2018),Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală (nr. 180, 26 iulie 2018)

Avantajele Ghișeul unic electronic au fost prezentate în cadrul unui eveniment public la Bălţi de către Vitalie Iurcu, secretar de stat; Aurel Casian, director executiv al Proiectului Băncii Mondiale de Ameliorare a Competitivității II (PAC II); Douglas Muir, director de program Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova; Galina Codița, directoarea filialei Bălți a Camerei de Comerț și Industrie. La eveniment au participat oameni de afaceri din Regiunea Nord a țării, reprezentanți ai altor filiale a Camerei de Comerț și Industrie din nordul țării.

În ultima perioadă tot mai multe companii îşi unesc eforturile şi activele pentru a penetra pe piaţă şi în scopul obţinerii unor beneficii suplimentare, fără a institui o formă organizătorico-juridică. Respectiv, în procesul activităţii acestora apar mai multe întrebări, iar la unele din ele vom oferi răspunsul astăzi.

Regulamentul privind organizarea şi funcționarea Serviciului Fiscal de Stat va fi completat cu o serie de funcții și atribuții, care au fost conferite SFS prin mai multe acte normative. Un proiect de hotărâre în acest sens este propus spre consultare publică de Ministerul Finanțelor.

Excluderea sintagmei ”anul fiscal” din art. 19 al Legii nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (Legea nr.132) este propusă în scopul evitării interpretăriii că verificarea declarațiilor de averi și interese se face doar pentru un an fiscal și vizează doar această perioadă, precum și pentru a nu restrânge termenul de control a declarațiilor depuse.

Persoana fizică rezidentă – cetățean al Republicii Moldova ce nu practică activitate de întreprinzător a depistat că nu a declarat pentru anii 2016-2018 dividendele primite atât de la o companie înregistrată în Republica Moldova (Alfa), cât și de la o companie aflată peste hotarele țării (Beta) și anume în România după cum urmează: în 2016 – 13000 lei de la compania Beta, în 2017 – 5500 lei de la compania Beta și în 2018 – 12000 lei de la compania Alfa.

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

Regulamentul ce are drept scop reglementarea modului de organizare şi desfăşurare a atestării salariaţilor din unităţi, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, în scopul stabilirii gradului de corespundere a salariaţilor funcţiei deţinute sau muncii prestate este propus spre consultare de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

În procesul desfăşurării activităţii comerciale, întreprinzătorul intră în diverse raporturi juridice cu alţi reprezentanți ai circuitului economic, majoritatea raporturilor având drept scop obţinerea de profit și de cele mai dese ori îmbracă forma unor contracte, astfel realizându-se activitatea de producere şi circulaţie a mărfurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii. Succesul activităţii comerciale depinde de executarea cu buna credinţă şi la timp a obligaţiilor de către toţi întreprinzătorii participanţi la raporturile juridice, în conformitate cu contractele încheiate. Respectiv, orice derogare de la prevederile acestora pot provoca consecințe negative pentru una din părțile contractante, inclusiv insolvabilitatea. În continuare vom examina unele aspecte ce tin de aplicarea procedurii insolvabilităţii asupra întreprinzătorului individual.

Peste trei luni, autoritățile și instituțiile publice vor face schimbul de date prin intermediul unei platforme de interoperabilitate. Legea ce prevede implementarea cadrului guvernamental de interoperabilitate a sistemelor informaționale de stat, prin crearea bazei juridico-normative pentru utilizarea platformei de către toate entitățile din sectorul public a fost publicată în Monitorul Oficial din 10 august curent. Potrivit documentului, prevederile intră în vigoare la trei luni după publicare.

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.

În perioada ianuarie 2013 — mai 2017, persoana fizică Ş., având scopul de a obţine avantaje financiare prin eschivarea de la achitarea impozitelor şi taxelor la bugetul public naţional, în comun acord cu alte persoane, în cadrul grupului criminal organizat, a contribuit activ la includerea în documentele contabile, fiscale şi financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile şi cheltuielile, precum şi operaţiuni ce nu au existat, astfel eschivându-se de la achitarea impozitelor şi plata TVA faţă de buget în proporții deosebit de mari. Prin acţiunile sale intenţionate, Ş. a comis infracţiunea prevăzută de art. 46, art. 42 alin. (5), art. 244 alin. (2) lit. b) din Codul penal, adică evaziunea fiscală a întreprinderilor.

În cazul în care valoarea litigiilor este redusă, cererea de chemare în judecată, inclusiv a agenților economici privind recuperarea datoriilor, este examinată în cel mult 6 luni. Până la 1 iunie 2018, examinarea pricinilor civile au impus respectarea acelorași norme de procedură, indiferent de complexitatea fiecăreia în parte.

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 11 iulie 2018 a fost aprobat Regulamentul cu privire la evaluarea, administrarea și valorificarea bunurilor infracționale (sechestrate), care a intrat în vigoare din data de 12 octombrie 2018 (în continuare – Regulament), care stabilește principiile, organizarea şi desfășurarea activității de evaluare, administrare şi valorificare a bunurilor infracţionale.

În contextul modificărilor operate prin Legea nr.178 din 26 iulie 2018, care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au apărut o serie de întrebări cu privire la corectitudinea aplicării sancțiunilor fiscale executorilor judecătorești în cazul neonorării de către aceștia a obligațiunilor în parte ce ține de aplicarea sancțiunilor prevăzute la art.253 alin.(41) și art. 2632 din Codul fiscal. În conformitate cu prevederile la art.197 din Codul fiscal, executorii judecătorești, urmare a alăturării realizate în conformitate cu procedura stabilită în Codul de executare şi după expirarea termenului de alăturare stabilit la art.92 din Codul de executare, are obligațiunile de a comunica, în termen de 3 zile, Serviciului Fiscal de Stat

Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de legislație. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (Legea nr. 113/2010) poate efectua executarea silită în conformitate cu Codul de executare al RM nr. 443-XV din 24.12.2004 (CE) și alte acte normative.

La 25 mai 2018 a intrat în vigoare ultimul act din pachetul legislativ de acte europene din domeniul protecției datelor cu caracter personal — Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (GDPR), aprobat la 27 aprilie 2016 de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Ministerul Justiţiei propune spre consultare un proiect de lege ce prevede instituirea unui mecanism de liberare de răspundere penală în cazul infracțiunilor care nu au fost săvârșite prin aplicarea constrângerii psihice, fizice și care nu s-a soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei, nu a fost săvârșită de un grup criminal organizat sau organizație criminală.

În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicat Planul de acțiuni pe anii 2018-2019 cu privire la implementarea Strategiei naționale de prevenire și combatere a criminalității organizate pe anii 2011-2019.