(Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Una din formele de comerţ virtual răspândite pe larg la nivel internaţional, dar care cucerește teren și pe piaţa Republicii Moldova este dropshipping-ul (din engleză - livrare directă). Dropshipping-ul reprezintă un tip de activitate de întreprinzător, în special online, care constă în vânzarea mărfurilor producătorului/furnizorului de către un intermediar (denumit în cadrul acestor tranzacţii dropshipper).

Costuri indirecte de producție (în continuare – CIP) sunt numite costurile condiționate de managementul activității centrelor de responsabilitate (subdiviziunilor) (în continuare – CR), întreținerea, deservirea și exploatarea mijloacelor fixe (clădirilor, încăperilor, halelor, utilajelor, instalațiilor

Industria informaticii nu respectă tradiţia — respectă doar inovaţia. Una din priorităţiile implementării Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale „Moldova electronică”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.255 din 9 martie 2005, este pregătirea administraţiei publice şi a societăţii, în ansamblu, în domeniul formării infrastructurii e-guvernării şi utilizării la scară largă a tehnologiilor informaţionale în diferite domenii, inclusiv în administrarea fiscală.

În Monitorul Oficial de astăzi, 7 septembrie 2018, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor privind modificarea Ordinului nr. 63 din 10 august 2009 cu privire la aprobarea Indicaţiilor metodice privind aplicarea de către societăţile de audit, auditori întreprinzători individuali a măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Măsurile de precauție privind clienții, pe care auditorii le vor întreprinde, sunt prevăzute în art.5 al Legii. Acestea se referă la identificarea și verificarea identității clienților în baza actelor de identitate, precum și a documentelor, datelor sau informațiilor obținute dintr-o sursă credibilă și independentă.

Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar   va fi completată cu anexa ce va reglementa modul de evaluare sistemică și de reevaluare a funcțiilor în sectorul respectiv. Proiectul  a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali.   Potrivit documentului, sistemul de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar are drept scop sistematizarea funcțiilor generice conform grupurilor ocupaționale și subgrupurilor de funcții în raport cu domeniul de activitate, precum și de a stabili poziționarea acestora în ierarhia funcțiilor existente în sectorul bugetar.

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

Prim-ministrul Ion Chicu a discutat cu Laszo Diosi, președintele Asociației Businessului European, și Mariana Rufa, directorul executiv al Asociației. Discuția a fost concentrată pe impactul economic produs de acțiunile întreprinse pentru combaterea epidemiei Covid-19, atât la nivel național, cât și global. Reprezentanții EBA au apreciat dialogul deschis cu Guvernul în această perioadă și au prezentat premierului un set de propuneri de măsuri pentru susținerea sectorului privat.

Performanța financiară a Asociațiilor de Economii și Împrumut (în continuare – AEÎ) constă din structura indicatorilor bilanțului și relațiile dintre veniturile și cheltuielile ei în situația de profit și pierderi. Astfel, în acest compartiment vor fi descriși indicatorii ce exprimă structura bilanțului,

Se planifică trecerea de la supravegherea bazată pe conformitate la supravegherea bazată pe prevenirea și gestiunea riscurilor. Obiectivul este prevăzut în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022, publicată în Monitorul Oficial din 24 august curent.

În cadrul unei ședințe online au fost definitivate ultimele detalii privind noul program financiar de țară. După două săptămâni de dialog constructiv și de negocieri, Guvernul Republicii Moldova și echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, au ajuns la un acord comun privind acțiunile prevăzute în program.   Valoarea noului program de cooperare între Republica Moldova și FMI se ridică la $558 mil. și va fi implementat pe o perioadă de trei ani (2020-2023). Asistența financiară va fi utilizată pentru relansarea economiei Republicii Moldova și depășirea consecințelor pandemiei COVID-19, precum și pentru implementarea unor reforme instituționale.

Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței şi Agenția Națională Transport Auto au participat la o întrunire de lucru cu reprezentanţii Î.S. „Gările și Stațiile Auto”. În cadrul discuţiilor au fost identificate problemele din domeniul transportului de pasageri intern şi internaţional, dar și stabilite acțiuni comune pentru sporirea calității serviciilor prestate şi evitarea evaziunii fiscale.

Serviciul Fiscal de Stat continuă acțiunile de conformare voluntară și informare a cetățenilor privind riscurile fenomenului „salariului în plic” și muncii ”la negru”. În acest scop au fost selectați 125 de contribuabili din toate domeniile de activitate economică ale Republicii Moldova (agricultură, comerț, producerea şi comercializarea produselor de panificare şi patiserie, construcție, producerea betonului, hârtiei etc.).

În perioada stării de urgență anunțate în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au exprimat intenția de a oferi suport material și financiar, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor afectați de situația epidemiologică, sub formă de donație. Într-un articol elaborat de autorul revistei „monitorul.FISC.md”, Marina Brihuneț, pentru ediția din iunie, este dezvăluit impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, având la bază prevederile legislației în vigoare.

Astăzi, 11 septembrie 2020, Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, intervenind în prevederile Codului fiscal, Codului de procedură penală, Legea privind activitatea specială de investigații și Codul contravențional.   Punerea în aplicare a legii este preconizată din 1 ianuarie 2021, Serviciului Fiscal de Stat fiind acordate atribuții pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice și extinderea competențelor de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.

Republica Moldova va beneficia de asistență tehnică adițională în valoare de 8,6 mil. euro din partea Germaniei, pentru finanțarea unor proiecte în derulare. În cadrul ședinței de ieri Executivul a aprobat proiectul hotărârii pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării Înțelegerii, întocmite prin schimb de note, dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Federale Germania privind cooperarea tehnică pentru perioada 2019-2020.

Organele executive al societăților de audit, dar şi auditorii întreprinzători individuali vor desemna persoane responsabile de implementarea Legii nr. 308 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului din 22 decembrie 2017. Prevederea dată este inclusă în proiectul Ordinului Ministrului Finanţelor „Pentru aprobarea modificărilor şi completărilor la Ordinul nr. 63 din 10 august 2009 ”, propus pentru consultări publice.

În „Monitorul oficial” nr. 208-216 din 15.07.2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autorități/instituții bugetare (în continuare - OMF nr. 77/2022), care a intrat în vigoare din data publicării și se aplică în scopuri de evidență contabilă și raportare financiară doar pentru autoritățile/instituțiile bugetare.

Parlamentul a adoptat modificarea art. 74 din Codului funciar, prin care se facilitează alocarea terenurilor pentru „gropile de împrumut” și întoarcerea ulterioară a terenurilor în circuitul agricol. Amendamentul soluționează problema extragerii până la o adâncime de 5 metri a rocilor sedimentare neconsolidate de argilă, argilă nisipoasă, nisip argilos pentru construcția terasamentului drumurilor, ținând cont că doar pentru implementarea proiectelor de reabilitare, modernizare și construcție a drumurilor aflate în lucru sunt necesare circa 3,66 mil. m3 de roci. Conform prevederilor normative tehnice în vigoare, construcția rambleurilor, terasamentelor se efectuează din pământuri excavate din gropile de împrumut.

Prin Legea nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative sunt introduse măsuri ce vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020 și vizează comasarea contribuțiilor obligatorii de asigurare sociale (CAS) datorate de angajator și de angajat la nivel de angajator, iar obligațiile aferente primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM) vor fi excluse de la angajator, aceste plăți devenind obligație a angajatului.   Astfel, în vederea eficientizării administrării fiscale, modificările au drept scop unificarea a patru obligații în două.  Respectiv, repartizarea acestora impune operarea modificărilor în formularele de raportare a obligațiilor.