Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

Proiectul modificărilor și completărilor Codului fiscal, propus pentru consultări publice de Ministerul Finanțelor, include și prevederi ce țin de comunicarea contribuabilului cu Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, autorii propun modificarea art.131 alin.(11) din CF. Conform proiectului, toate actele administrative, citațiile, alte acte sau răspunsuri vor fi comunicate de către SFS prin intermediul cutiei poștale din cabinetul electronic personal al contribuabilului de pe portalul organului fiscal. Respectiv, cutiile poștale urmează să fie deschise:

Introducerea taxelor de protecție americane asupra importurilor de oțel a afectat activitatea Uzinei Metalurgice de la Rîbnița. Declarații în acest sens au fost făcute de către directorul general al întreprinderii, Serghei Kornev, pentru presa transnistreană. După introducerea acestor taxe, producătorii turci s-au reorientat și trimit o parte din producție pe piețele europene, inclusiv în România, care este unul dintre principalii noștri consumatori. Firește, din cauza creșterii ofertei, prețurile la produsele finite au scăzut, a spus directorul general.

Preţurile de consum în luna februarie 2020, comparativ cu luna februarie 2019, au înregistrat o tendinţă de creştere cu 6,41%. Totodată, în februarie 2019 faţă de februarie 2018 acest indicator a înregistrat o creștere ce 2,38%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Indicele preţurilor de consum în februarie 2020 faţă de ianuarie 2020 a constituit 99,98%. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii cu 0,02% a fost determinată de micşorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,44% și de micșorarea tarifelor la serviciile prestate populației cu 0,04%.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, pe 14 martie 2019, cu vot unanim, să mențină neschimbate valorile principalelor instrumente de politică monetară. Astfel, este menținută rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual. În același timp, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual și la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. La fel, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul.

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, cu vot unanim, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 7,5 la sută anual. Conform hotărârii, fără modificări vor rămâne și valorile altor instrumente de politică monetară. Astfel, ratele de dobândă la creditele overnight vor fi în continuare de 10,5 la sută anual, iar la depozitele overnight de 4,5 la sută anual.

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Ministerul Finanțelor și-a concentrat eforturile întru asigurarea stabilității bugetar-fiscale, creșterii economice optime, durabile și incluzive, majorării salariilor în sectorul bugetar, alocării mai eficiente a resurselor, sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, intensificarea dialogului cu mediului de afaceri și partenerii de dezvoltare, realizând totalmente obiectivele imediate stabilite în Programul de activitate al Guvernului.

Ministerul Finanţelor anunță despre inițierea procesului de elaborare a proiectului Ordinului privind aprobarea Normelor metodologice de audit intern în sectorul public. Scopul acestui proiect constă în alinierea redacției actuale a Normelor metodologice de audit intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul nr.105/2013 al ministrului Finanțelor la prevederile Legii privind controlul financiar public intern nr.229/2010, modificată prin Legea nr.234/2018, precum și actualizarea acestora având în vedere ultimele tendințe și evoluții în audit intern.

În cadrul activității economice de întreprinzător, debitorul relațiilor comerciale civile obține o poziție procesuală specifică în cadrul procedurii de insolvabilitate, în care nu există reclamant şi pârât care să participe în condiţii de contradictorialitate. În calitate de părţi în cadrul procedurii de insolvabilitate apar doar debitorul insolvabil şi creditorii acestuia.

Cotă unică a impozitului pe venit Cota impozitului pe venit pentru persoanele fizice și pentru întreprinzătorii individuali va constitui 12% din venitul anual impozabil. Actualmente, impozitarea persoanelor fizice are la bază sistemul progresiv, prin aplicarea unui impozit în mărime de 7% pentru veniturile de până la 33 mii lei și 18% pentru cele de depășesc această sumă. Prevederea dată se conține în pachetul legislativ de reformă fiscală. Proiectul derivă din necesitatea perfecționării și ajustării legislației fiscale la evoluția proceselor economice și sociale atât la nivel naţional, cât și international.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, la prezentarea de ieri, 3 martie 2020, a studiului „Costul reglementării de stat a activității întreprinderilor” realizat de Grupul Banca Mondială a declarat că evenimentul constituie o platformă excelentă şi unică pentru a trece în revistă realizările Guvernului privind crearea unui climat de afaceri favorabil, eficient şi prietenos, pe de o parte creionarea problemelor și obstacolelor percepute de business la interacțiunea cu autoritățile cu drept de reglementare, pe de alta parte. Realizat timp de 15 ani în Republica Moldova, monitorizând 18 domenii de intervenție din partea statului în activitatea agenților economici, acest studiu implică anumite costuri de conformare pentru întreprinderi reprezentând percepția managementului companiei asupra evoluției indicatorilor.

Persoanele fizice din țara noastră au importat în primele zece luni ale anului curent mărfuri și produse în valoare de $171,3 mil., cu 15,7%, mai mult în raport cu aceeași perioadă din anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Creșterea a fost condiționată de majorarea importurilor de autoturisme cu 18,9%, cărora le-au revenit 82,7% din totalul importurilor realizate de persoanele fizice. Totodată, în ianuarie-octombrie 2019 importurile de mărfuri realizate de persoanele juridice au constituit $4,8 mld., mai mult cu 1,7% decât în 2018. Doar în luna octombrie au fost importate mărfuri în sumă de $525,2 mil., cu 4,7% mai mult față de luna anterioară și cu 2,9% mai puțin comparativ cu luna octombrie 2018.

Aspectele colaborării comercial-economice în domeniul transporturilor dintre Republica Moldova și Republica Belarus au fost discutate în cadrul întrevederii Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici cu Serghei Ciciuc, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Belarusului în țara noastră.

Pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost creat, în baza Hotărârii Guvernului nr. 416 din 21 august 2019 pentru modificarea HG nr.631/2011 cu privire la Consiliul Economic, un nou Grup de lucru. Acesta exercită și funcția de Consiliu consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) și va oferi suport și consultanță sectorului IMM. În cadrul ședințelor Grupului de lucru vor fi abordate cele mai stringente probleme cu care se confruntă sectorul și vor fi propuse soluții pentru depășirea acestora. Grupul de lucru are caracter permanent și va fi condus de ministrul Economiei și Infrastructurii.

În primele zece luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au constituit $2,3 mld., cu 3,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1,6 mld. și reprezintă 71,0% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,7% față de ianuarie-octombrie 2018. În același timp, reexporturile de mărfuri străine au însumat $664,4 mil. sau 29,0% din total exporturi, cu 7,5% mai puțin comparativ cu ianuarie-octombrie 2018, reexporturile de mărfuri după prelucrare au reprezentat 20,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, distilate de vin produse pentru înfrumusețare etc.) — 8,4%.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii declară creșterea sectorului industrial cu 3,4%, în anul 2017. Industria prelucrătoare a înregistrat o creștere cu 4,5%, impulsionând evoluția întregului sector industrial. Ramurile care au determinat creșterea industriei în anul 2017, au fost fabricarea de fire și cabluri electrice, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea băuturilor, inclusiv a vinurilor, prelucrarea și conservarea cărnii, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea zahărului.

Securitatea și ordinea publică este o precondiție fundamentală pentru dezvoltarea durabilă a oricărui stat. Într-un mediu instabil și criminal stimulentele oamenilor de a investi în propria dezvoltare și afacere scad brusc din simplu motiv, că în orice moment aceștia își pot pierde viața sau averea.