Soluțiile de securitate sunt menite să ajute angajații din sănătate în contextul în care numărul atacurilor informatice care exploatează subiectul coronavirus a crescut de aproape cinci ori pe durata pandemiei. Producătorul de soluții de securitate informatică Bitdefender a anunțat că va oferi gratis soluții de securitate destinate mediului de business tuturor instituțiilor sanitare din lume, ca parte a unui demers de a le sprijini pe durata pandemiei COVID-19.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 6 februarie 2019, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual. 2. Se mențin ratele de dobândă: — la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual; — la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul.

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

Pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost creat, în baza Hotărârii Guvernului nr. 416 din 21 august 2019 pentru modificarea HG nr.631/2011 cu privire la Consiliul Economic, un nou Grup de lucru. Acesta exercită și funcția de Consiliu consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) și va oferi suport și consultanță sectorului IMM. În cadrul ședințelor Grupului de lucru vor fi abordate cele mai stringente probleme cu care se confruntă sectorul și vor fi propuse soluții pentru depășirea acestora. Grupul de lucru are caracter permanent și va fi condus de ministrul Economiei și Infrastructurii.

Partea I.   În prima parte a acestui articol au fost prezentate tipurile documentelor în conformitate cu Indicatorul documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, pentru instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile RM, documente întocmite în urma activităţii administrative, evidenţa şi dările de seamă, administrarea resurselor de muncă (cu subcapitolele respective).  În continuare oferim partea II a articolului.   В первой части этой статьи были представлены виды документов в соответствии с Перечнем типовых документов и сроков их хранения для органов публичного управления, учреждений, организаций и предприятий РМ, документы, образующиеся в управленческой деятельности, учет и отчетность, управление трудовыми ресурсами, с соответствующими подразделами. Далее представляем часть II статьи.

INCOTERMS-ul reprezintă o formă cunoscută la nivel internațional ce reglementează într-un format standardizat condițiile exacte de livrare și de primire/recepționare a mărfurilor între vânzător și cumpărător. Totodată, acesta constituie un ansamblu de reguli prin care se determină drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de vânzare internaţională. Alegerea unei reguli de interpretare a termenilor comerciali INCOTERMS este rodul progresului de negociere între părţi şi exprimă raportul de forţe economice dintre acestea. Pentru definirea principalelor reguli INCOTERMS, sunt luate în considerare ca punct de plecare: predarea mărfii, stabilimentul vânzătorului şi cel al cumpărătorului.

În luna iunie 2018 preţurile producătorului în industrie față de mai curent s-au majorat cu 0,1%, față de iunie 2017 – cu 0,2%, iar faţă de decembrie 2017 prețurile s-au micșorat cu 0,4%. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în industria extractivă în luna iunie 2018 preţurile față de mai curent s-au majorat cu 1,1%, față de iunie 2017 – cu 0,8%, iar față de decembrie 2017 s-au micșorat cu 0,2%.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

Art. 40 din Codul Fiscal al Republicii Moldova (în continuare – CF) determina creșterea de capital ca diferența dintre valoarea de înstrăinare a activelor și baza valorică dederminată conform art.42 din CF, confirmată documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor1. Astfel, alin. (3) art.42 din CF stabilește baza valorică a acțiunilor dobândite până la data de 1 ianuarie 1998 ce se determină reieşind din valoarea unei acţiuni la data de 31 decembrie 1997, care se calculează ca raportul dintre capitalul social şi numărul total al acţiunilor emise. Dar cum rămâne cu alte active de capital obținute în perioada indicată: utilaj, mașini și, în special, terenurile și construcțiile?

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) asigură circa 20% din totalul creditelor acordate consumatorilor, la momentul actual fiind înregistrate circa 600 mii de contracte de creditare nebancară valabile. Datele au fost prezentate în cadrul conferinței Finanțarea responsabilă – perspectiva sectorului de creditare nebancară, organizată de Camera de Comerț Americană din Moldova, Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova și Fondul European pentru Europa de Sud-Est. La eveniment au participat reprezentanți ai pieței financiare nebancare, autorităților publice, organizațiilor de dezvoltare și fondurilor de investiții, precum și experți internaționali.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

În 11 luni ale anului 2018, persoanele fizice au importat mărfuri și produse în valoare de $164,7 mil., cu 6,8% mai puțin în raport cu aceeași perioadă din anul 2017. Diminuarea a fost condiționată, în principal, de reducerea importurilor de autoturisme cu 13,1%, comunică Biroul Național de Statistică cu referire la activitatea de comerț în lunile ianuarie-noiembrie 2018. Totodată, în această perioadă în țara noastră au fost importate mărfuri în sumă de $5244,8 mil., mai mult decât în perioada similară din anul 2017 cu 20,3%. Potrivit datelor, importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene a atins nivelul de $2614,2 mil., cu 20,5% mai mult față de ianuarie-noiembrie 2017, deținând o pondere de 49,8% din totalul importurilor.

În luna iunie 2019, creditele noi acordate au constituit 2830,2 mil. lei, în creștere cu 8,7% față de luna iunie 2018, potrivit datelor Băncii Naționale cu referire la evoluția pieței creditelor și a depozitelor în luna iunie curent. Volumul creditelor acordate în moneda națională a constituit 2 078,0 mil. lei, iar cel al creditelor acordate în valută recalculat în lei moldovenești a constituit 752,2 mil. lei. Astfel, ponderea creditelor acordate în moneda națională a reprezentat 73,4%, iar a celor în valută – 26,6%. Împrumuturile acordate în lei au fost reprezentate, preponderent, de cele acordate persoanelor juridice, inclusiv societăților comerciale nefinanciare, care dețin o pondere de 43,8%, iar cele în valută au fost solicitate, în principal, de către societățile comerciale nefinanciare — 96,6%.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Inaugurarea FINPractice – Centrului de formare continuă practică pentru specialiștii din domeniul finanțelor din Republica Moldova a avut loc pe data de 2 iulie curent. Evenimentul a fost găzduit de Centrul de Excelență în Economie și Finanțe din Chișinău. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, care a fost prezent la inaugurare, a menționat că BNM rămâne ferm angajată în realizarea proiectelor de educație financiară a populației şi de pregătire a specialiștilor pentru sectorul financiar-bancar.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în luna mai 2018 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni, din iunie 2017 pînă în mai 2018) a constituit 2,8%, inclusiv la: produse alimentare – 4,2%, mărfuri nealimentare – 2,7% şi servicii prestate populaţiei – 0,4%.