Astăzi, 11 septembrie 2020, Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, intervenind în prevederile Codului fiscal, Codului de procedură penală, Legea privind activitatea specială de investigații și Codul contravențional.   Punerea în aplicare a legii este preconizată din 1 ianuarie 2021, Serviciului Fiscal de Stat fiind acordate atribuții pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice și extinderea competențelor de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. De asemenea, conform prevederilor art. 261 alin. (3) și (11) din Codul fiscal sînt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse amortizării în scopuri fiscale investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă, comodat, sublocaţiune.

1. (29.1.6.2.13) Cum urmează de a fi reflectate indemnizaţiile de eliberare din serviciu în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18)? 2. (29.1.6.1.10) Cum se determină mărimea reducerii venitului impozabil la care are dreptul agentul economic ca rezultat al creșterii numărului mediu scriptic al salariaților?

Apare obligația de a achita impozitul pe bunuri imobiliare și impozitul pe avere în cazul în care persoana deține doar dreptul de posesie asupra bunului?   După cum prevede legislația civilă a RM, posesia asupra unui bun apare în cazul exercitării voite a stăpânirii de fapt asupra acestuia, iar posesor al dreptului este persoana care a început să-l exercite ca un titular. Posesorul este prezumat proprietar al bunului până la proba contrară, cu excepția cazului  în care dreptul de proprietate se dobândeşte prin înregistrare într-un registru de publicitate. Corespunzător, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobândeşte la data înregistrării în registrul bunurilor imobile.

Acest ghid este elaborat în baza reglementărilor din: • Codul fiscal nr. 1163/1997 (CF); • Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019; • Catalogul mijloacelor fixe și active nemateriale (Catalog), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 338/2003; • Instrucțiunea privind modul de completare a declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN-12) (Instrucțiune), anexa nr. 2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 153 din 22.12.2017 (modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 5 din 10.01.2020) • Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea impozitului pe venit nr. 693 din 11 iulie 2018 (HG nr. 693/2018) • Codul civil al RM (CC) etc.

Conform art.922 alin.(1) din Codul civil (modificat prin Legea nr.133/15.11.2018), prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opţiunea de a dobîndi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de leasing).

Regulamentul privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 455/2017,  ar putea fi completat cu o nouă secțiune ce va reglementa procedura de monitorizare postachitare.   În acest sens, va fi aprobat un plan de monitorizare, iar graficul de efectuare a acesteia va fi aprobat de directorul AIPA, plasat pe pagina oficială a instituției și comunicat beneficiarului de subvenții la adresa electronică sau prin alte mijloace cu cel puțin cinci zile lucrătoare înainte de efectuarea evaluării. Monitorizarea respectării de către beneficiari a cerințelor va fi asigurată de Serviciul monitorizare postachitare.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul fiscal, obiecte impozabile constituie: a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;

1. (28.6.1.10) Este obligatorie aplicarea facilității stabilite de art.103 alin. (1) pct.29) din Codul fiscal, în cazul în care cumpărătorul nu solicită aplicarea acestei facilități? 2. (28.15.68): Arhiva 3. (28.7.5) Care este regimul fiscal al TVA aferent dobînzii obținute de către locator în baza unui contract de locațiune a bunurilor (subleasing) primite de la alt furnizor (leasing)?

Serviciul Fiscal de Stat recomandă persoanelor fizice al căror venit anual se estimează a depăși suma de 360 000 lei să solicite de la contabilitatea de la locul de muncă neaplicarea scutirii personale și efectuarea recalculului obligațiilor la capitolul impozit pe venit, asigurându-se repartizarea parțială a sarcinii fiscale și în lunile rămase până la sfârșitul anului 2020 în vederea evitării presiunii fiscale integrale către data 30 aprilie 2021 (data limită de prezentare a Declarației și achitare a impozitului pe venit).      Amintim, modificările la art. 33 alin.1 din Codul fiscal au fost operate prin Legea nr. 122 din 16.08.2019 , acestea fiind puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. 

Pentru a beneficia de facilitatea fiscală stabilită prin art.103 alin. (1) pct.29) din Codul fiscal, activele materiale pe termen lung destinate includerii în capitalul statutar nu pot fi comercializate, transmise în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing operaţional sau financiar pe parcursul a 3 ani din data validării declaraţiei vamale respective sau eliberării facturii.

În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul Fiscal, obiecte impozabile constituie: a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova; b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice; c) importul serviciilor în Republica Moldova;

Deși obligativitatea și condițiile înregistrării în calitate de plătitor al TVA sunt specificate1 în art. 112 din Codul fiscal, aspectele ce țin de aplicarea prevederilor acestui articol în coroborare cu prevederile art.95 din CF încă mai generează întrebări, în special contribuabililor care urmează să se înregistreze drept subiecți impozabili cu TVA. Astăzi venim cu unele precizări și generalizarea reglementărilor în vigoare.   Ce presupune sintagma „perioada de 12 luni consecutive”.

1. (28.15.9) Care este modalitatea de documentare a operațiunilor legate de transmiterea activelor în cadrul unui contract de leasing financiar? 2. (28.15.9) Care este modalitatea de documentare a operațiunilor legate de transmiterea activelor în cadrul unui contract de leasing financiar?

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin.(4) lit. d) din Codul fiscal, nu se reţine în prealabil un impozit în mărime de 12% din suma arendei terenurilor agricole şi/sau înstrăinării activelor de capital ale persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova conform contractelor de leasing, lease-back, gaj, ipotecă şi/sau în cazurile de înstrăinare forţată a activelor de capital.

1. (29.1.1.19) Cum urmează a fi impozitate câștigurile din jocurile de noroc? 2. (29.1.3.1.23) Cum se deduc cheltuielile legate de reziduurile, deșeurile și perisabilitatea naturală?

Arhiva Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care o persoană juridică efectuează plăți în folosul persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul juridic? În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă

Atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice vor fi extinse prin acordarea competențelor suplimentare de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.   Guvernul, în ședința din 3 iulie 2020, a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative. Acesta prevede operarea modificărilor în Codul fiscal (CF), Codul de procedură penală (CPC), Codul contravenţional și Legea nr. 333/2006 privind statutul ofiţerului de urmărire penală și alte acte legislative.