Potrivit prevederilor art. 44 alin. (7) din Codul fiscal, în scopuri fiscale se pot folosi metode de evidenţă financiară bazate pe prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate (SNC) şi IFRS care nu contravin prevederilor prezentului titlu. 

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103din cod;  b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151); c) reprezentanţă permanentă; 

În cadrul activității economice de întreprinzător, debitorul relațiilor comerciale civile obține o poziție procesuală specifică în cadrul procedurii de insolvabilitate, în care nu există reclamant şi pârât care să participe în condiţii de contradictorialitate. În calitate de părţi în cadrul procedurii de insolvabilitate apar doar debitorul insolvabil şi creditorii acestuia.

Sistemul național de gestiune a dreptului de autor ar putea fi completat cu reglementări privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe, fiind transpusă parțial Directiva 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014.   Agenția de stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) a elaborat proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, ce poate fi consultat până la 15 noiembrie curent.  

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește următoarele persoane responsabile de a reține impozitul pe venit la sursa de plată: orice persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151), reprezentanţă permanent, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică.

La 4 noiembrie 2019, în Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova ținut de Agenția Servicii Publice erau incluse 235170 entități. Astfel, în perioada 7 octombrie – 4 noiembrie au fost create 441 de întreprinderi, cu o lună mai devreme în Republica Moldova fiind înregistrate 658 de întreprinderi noi. Pentru comparație, în luna noiembrie 2018 în acest Registru erau incluse 229592 entități, iar în noiembrie 2017 – 223705.

Are obligația asociația de coproprietari în condominiu de a calcula impozitul pe bunurile imobiliare pentru terenurile aferente blocurilor locative și de a prezenta Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ17), în circumstanțele în care, conform informației prezentate de autoritățile administrației publice locale, blocurile locative nu sunt supuse evaluării în scopul impozitării, iar prin Legea nr. 268XVI din 28.07.2006 a fost abrogat art. 13 „Plata impozitelor” din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913/2000? 

Continuare. Partea I. Partea II. Partea III. Partea V. Partea VI. i) art.52 CF.

La 1 decembrie curent, în Registrul de stat al unităților de drept erau incluse, per total, 124 755 entități, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. După forma juridică de organizare, cele mai multe întreprinderi sunt societăți cu răspundere limitată – 88344 și întreprinderi individuale – 28278. Totodată, în Republica Moldova sunt înregistrate 1463 de entități ce activau sub alte forme de asociații, 1453 de cooperative de consum și 1193 de societăți de acțiuni de tip închis.

Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

În vederea susținerii activității de întreprinzător pentru atenuarea efectelor negative asupra economiei generate de situația epidemiologică(COVID-19), se instituie mecanismul de subvenționare după cum urmează: (1) Subiecții subvenției Subiecții subvenției sunt întreprinderile și organizațiile necomerciale, rezidenți ai Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare, conform prevederilor art. 80 și 801 din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003.

Organizațiile necomerciale sunt invitate, în perioada 3 – 30 septembrie 2018, să depună cereri pentru înregistrarea în lista beneficiarilor de desemnare procentuală (Legea 2%), informează Ministerul Justiției. Astfel, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1286 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale din 30 noiembrie 2016, Ministerul Justiției recepționează cererile de participare la mecanismul de desemnare procentuală, verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate ale organizațiilor solicitante, întocmește și actualizează periodic Lista beneficiarilor Legii 2%.

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

La situația din 13 ianuarie curent, în Registrul de stat al unităților de drept privind întreprinderile înregistrate în Republica Moldova ținut de Agenția Servicii Publice, erau incluse 236188 de entități. Astfel, în primele două săptămâni ale anului 2020 au fost create circa 240 de unități de drept, la sfârșitul anului 2019 (30 decembrie) fiind înregistrate 236048 entități. Totodată, la începutul anului 2019 (situația din 4 ianuarie 2019), în Registru erau incluse 230163 unități, iar la începutul anului 2018 (la data de evidență 19 ianuarie 2018) – 224730.

 În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:    a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;      b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151);      c) reprezentanţă permanentă;

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care

Compania activează în domeniul comerțului cu amănuntul. La momentul instituirii stării de urgență, în conformitate cu dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a RM (CSE), entitatea a fost nevoită să-și sisteze activitatea ca urmare a restricțiilor antiepidemice impuse de autorități și, totodată, pe perioada stării de urgență nu a instituit șomaj tehnic și nici staționare.

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este