Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea articolelor ce aduc utilizatorilor noștri claritate în modul de aplicare a prevederilor Codului civil modernizat, care va intra în vigoare din 1 martie 2019. Amintim că primul articol a fost plasat de noi imediat după adoptarea în lectura a doua a acestui important act. Al doilea articol, tematica căruia este regimul contractului de vânzare-cumpărare, a fost oferit cititorilor la inceputul lunii ianuarie curent, iar astăzi vă prezentăm aspectele ce țin de mijloace de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației.

Notiţe de avocat Cum efectuăm plata Plata poate fi efectuată atât în numerar, cât și fără numerar – art. 872 (1) CC. În contextul răspândirii COVID-19, Banca Națională a Moldovei încurajează populația să efectueze plățile fără numerar, iar băncile comerciale și alți prestatori de servicii de plată vor continua să activeze. Plata în situația când contractul este executat de cealaltă parte Dacă contraprestația din partea creditorului obligației pecuniare a fost deja efectuată (i.e. a fost livrat bunul, transmis spațiul în locațiune etc.), atunci creditorul are dreptul de a cere de la debitor plata în condiții generale, iar debitorul are obligația să plătească. (858, 912(1) CC).

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Asociația de economii și împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 al Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței pe care o deține, desfășoară activitate operațională de atragere a mijloacelor bănești sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite, împrumuturi și alte mijloace, în scopul acordării împrumuturilor membrilor săi, precum și efectuarea investițiilor financiare în conformitate cu politica de investiții aprobată de către consiliul AEÎ.

Baza normativă de reglementare privind administrarea activelor și pasivelor contribuabilului decedat se conține în Codul civil, Regulamentul cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin HG nr. 972 din 11.09.2001 (în continuare – Regulament), precum și în Codul fiscal (CF.)

Conform prevederilor art. 129 pct. 11 din Codul fiscal (CF), control fiscal este verificarea corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală și alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală și alte acte normative, inclusiv verificarea altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme și operaţiuni prevăzute de Codul fiscal. Principalele atribuții de control fiscal stabilite în competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS) sunt expuse în art. 133 din CF, dar prevederi sunt specificate și în alte acte normative, spre exemplu Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și

Art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), definește noțiunile de obligație fiscală și obligații de plată curente. Astfel, prin noțiunea de obligație fiscală se înțelege obligația de a plăti impozite, taxe şi de a efectua alte plăţi la bugetul public national, în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţia fiscală, iar prin obligaţiile de plată curente, se înțeleg impozitele, taxele şi alte obligaţii de plată, credite şi dobânzi aferente, majorări de întârziere (penalităţi), calculate din momentul intentării procesului de insolvabilitate.

Pe data de 27 martie 2020 a intrat în vigoare Hotărârea nr.13/5 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare privind unele măsuri de atenuare a efectelor crizei epidemiologice, documentul fiind publicat în MO. Regulatorul stabilește că, în cazul în care o asociație de economii și împrumut (AEÎ) sau o organizație de creditare nebancară (OCN) va micșora cu cel puțin 5% dobânda anuală efectivă calculată conform contractului de credit (împrumut) acordat debitorilor până la data de 17 martie 2020 și nu va aplica penalități sau dobânzi de întârziere aferente creanței pretinse pentru perioada 17 martie 2020 – 31 mai 2020, entitatea este în drept să mențină provizioanele pentru pierderi la creditele (împrumuturile) respective acordate, potrivit clasificării efectuate la data de 17 martie 2020, pentru un termen de până la 31 decembrie 2020. CNPF precizează că micșorarea sumelor corespunzătoare poate fi efectuată unilateral de către AEÎ/ONC fără acordul debitorilor.

Conform art. 84 alin. (1) din Codul fiscal, agenții economici sunt obligați să achite, nu mai târziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:

Neachitarea în termen a poliței medicale obligatorii ar putea să nu mai fie sancționată cu amendă. Un proiect de Hotărâre de Guvern ce prevede un șir de modificări ale legislației naționale în acest sens, a ajuns pe masa cabinetului de miniștri, însă a fost amânat pentru ședința viitoare. Astfel, s-a propus abrogarea art. 17, al.2 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, care prevede dreptul Companiei Naționale de Asigurări Medicale de a trage la răspundere contravențională a persoanelor fizice şi juridice pentru neândeplinirea obligațiilor ce țin de asigurarea medicală individuală.

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

Intrarea în vigoare a Legii nr. 59/2021 („legii prevenției”), care pune accentul pe prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului de stat, oferă contribuabililor posibilitatea conformării și de corectare a unor devieri admise de la legislația în vigoare. Totuși, în situațiile în care planul de remediere nu va fi realizat, persoanele fizice și juridice vor fi penalizate. Astăzi ne vom referi la amenda contravențională.   Potrivit definiției, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravențional (CC). Aceasta se stabileşte în unităţi convenţionale, o unitate convenţională (UC) fiind egală cu 50 lei. În continuare vom răspunde la cele mai des abordate întrebări la capitolul amenzi contravenționale.

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.

Poate entitatea – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (prezintă darea de seamă forma IVAO15 sau, începând cu anul 2020, forma SIMM 20) să beneficieze de anumite scutiri (facilități) la plata impozitului pe venit, inclusiv ca rezultat al majorării numărului de salariați (angajați)?

Contribuabilul „X”, înregistrând restanţe faţă de bugetul public naţional, a depus cerere la organul fiscal privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare. În scopul asigurării stingerii acesteia, contribuabilul a propus în gaj organului fiscal un bun mobil care îi aparţine cu drept de proprietate, precum şi un bun imobil ce aparţine cu drept de proprietate entităţii „Y”. Poate beneficia contribuabilul „X” de modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale prin eşalonare?

Ce sancțiuni se aplică contribuabililor (persoane juridice sau fizice care desfășoară activitate de întreprinzător) pentru diminuarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate în cote procentuale, luând în considerație modificările legislației?

În perioada 1 iunie-31 decembrie 2020, băncile și organizațiile de creditare nebancare (OCN) nu sunt în drept să aplice penalități sau dobânzi de întârziere pentru neexecutarea (parțială sau integrală) în termen a obligațiilor de plată aferente contractelor de credit aflate în curs de realizare la data de intrare în vigoare a legii, proiectul căreia urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat, care va fi convocată pe data de 21 mai.