Proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative ce propune implementarea unei ample reforme fiscale chiar din 1 octombrie 2018 şi care este discutat intens în ultimile zile atât de autorităţi cât şi în societate, prevede şi modificarea art.40 din Codul Fiscal, care tine de determinarea creşterii sau pierderii de capital.

Entitatea, rezident al zonei economice libere, desfășoară activitate de construcție a unei secții de producție pentru un alt rezident al aceleiași zone economice libere. Contractul de antrepriză a fost semnat în februarie 2019, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit decembrie 2019. Entitatea deține o secție de producție în mun. Chișinău, în care se confecționează construcții metalice, care ulterior se utilizează la construcția obiectelor contractate. Cum urmează a fi impozitate la antreprenor operațiunile legate de construcția secției de producție pe teritoriul zonei?

O persoană fizică a apelat la o companie de leasing pentru a vinde automobilul vechi și ulterior pentru a-și achiziționa unul nou. Constituie oare această tranzacție o operațiune de lease-back? Ce obligații fiscale are persoana fizică?

Principiile generale de utilizare și exploatare a echipamentelor de casă și de control (ECC) au fost stabilite prin Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată (în continuare – Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141 din 27 februarie 2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor (MO al RM, 2019, nr. 94-99, art. 191), care va intra în vigoare la 15 aprilie 2019. Obligativitatea aplicării ECC, obligațiile utilizatorului și plătitorului, regulile de exploatare ale acestora, până la 15 aprilie 2019, sunt stabilite în Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 474/1998)

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

O persoană fizică a înstrăinat un activ de capital, care i-a servit acestuia până la momentul vânzării ca locuință de bază, iar potrivit clauzelor contractuale plata se efectuează în două tranșe în ani diferiți (50% în 2016 și 50% în 2017). Care este corectitudinea principiului de determinare a creșterii de capital în raport cu sumele încasate pentru anii respectivi de la înstrăinarea imobilului, prin prisma aplicării cotelor de impozitare în vigoare pentru anii menționați cât și a facilităților prevăzute pentru locuința de bază.

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 827 din Codul civil.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

În perioada anului 2017 o persoană fizică cetăţean a vândut apartamentul său copilului major. Se impozitează venitul obţinut în cazul respectiv sau nu? Potrivit prevederilor art. 20 lit. y3) din CF, veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente (cetăţeni ai Republicii Moldova şi apatrizi) de la înstrăinarea locuinţei de bază sunt surse de venit neimpozabile cu impozitul pe venit. Totuşi în cazul examinat nu se specifică faptul dacă acest apartament se consideră sau nu locuinţă de bază.

În cazul care organizația necomercială corespunde condițiilor stabilite de art. 52 din Codul fiscal, aceasta este scutită de plata impozitului pe venit. Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, drept bază pentru determinarea venitului impozabil al entităților servește rezultatul (profitul/pierderea) contabil, reflectat în situațiile de profit şi pierdere, întocmite şi prezentate în conformitate cu cerințele prezentei legi şi ale standardelor de contabilitate.

Subiecții impunerii cu impozitul pe venit stabiliți prin Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova își determină obligațiile fiscale privind impozitul pe venit după metoda de casă. Acest Regulament a fost aprobat de Executiv în scopul unificării prevederilor mai multor hotărâri de Guvern ce reglementau domeniul și care au fost abrogate odată cu publicarea pe data de 10 august 2018 în MO a HG nr.693.

Potrivit art. 93 alin. 6 din Codul civil, lichidatorul, după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul definitiv de lichidare şi, odată cu proiectul planului de repartizare a activelor, îl prezintă spre aprobare organului sau instanţei de judecată care l-a desemnat.

Capitolul I Modul de întocmire a bilanțului Bilanțul reprezintă situația financiară care reflectă poziția patrimonială și financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ). El cuprinde informațiile aferente soldurilor existente la data raportării privind activele și pasivele, divizate în elemente de capital propriu și datorii.

În conformitate cu modul de completare a Declarației persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit

În cazul în care salariatul este angajat conform unui regim redus de muncă de 7 ore zilnic, poate fi atras la muncă suplimentară în zilele de odihnă şi de sărbătoare nelucrătoare? Acest fapt nu va duce la pierderea indemnizaţiei? Potrivit art. 97 din Codul Muncii, angajatorul poate angaja salariați cu ziua sau săptămîna de muncă parțială (pe fracțiune de normă), durata concretă a timpului de muncă parțial fiind consemnată în contractul individual de muncă.

Licența eliberată asiguratorului poate fi reperfectată în cazul schimbării denumirii acestuia, modificării adresei sediului sau completării activității persoanei juridice cu noi clase și tipuri de asigurare sau excluderea acestora din activitate. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificarea și completarea Legii cu privire la asigurări.

P.P. “Monitorul Fiscal FISC.MD” reaminteşte că până la expirarea termenului de prezentare a Declarației privind impozitul pe venit pentru persoanele fizice (formularul CET15) au mai rămas 9 zile. Concomitent comunicăm că Serviciul Fiscal de Stat şi-a modificat programul de muncă, pentru a facilita depunerea declaraţiilor de către subiecţii impunerii. Astfel, SFS va activa: — 27 aprilie 2018 – de la 08:00 până la 19:00; — 28 aprilie 2018 – de la 8:00 până la 15:00; — 30 aprilie 2018 – de la 8:00 până la 15:00; — 2 mai 2018 — de la 08:00 până la 19:00.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

1. (29.1.5.9) Cum urmează a se determina creşterea sau pierderea de capital în cazul înstrăinării printr-o singură operaţie a două sau mai multor bunuri?

Guvernul a avizat negativ un proiect de lege propus de un grup de deputați, ce prevede modificarea art. 4 din Legea ocrotirii sănătății. Scopul acestuia constă în limitarea posibilităților pentru instituțiile medico-sanitare și farmaceutice private de a închiria spații în clădirile în care își desfășoară activitatea instituțiile publice medico-sanitare, precum și promovarea condițiilor egale pentru dezvoltarea sistemului de sănătate public și privat. Potrivit ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Svetlana Cebotari, obiectivele urmărite prin soluția propusă de autori riscă să rămână declarative și fără efect atât timp cât există posibilitatea locațiunii de către instituțiile medico-sanitare private a spațiilor în imediata vecinătate a instituțiilor publice.