Salariul minim pe țară se stabilește în cuantum de 4000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună) sau 23,67 lei pe oră. Modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 670/2022, aprobată de Guvern în cadrul ședinței din 7 decembrie 2022, va fi pusă în aplicare din 1 ianuarie 2023, prevede HG nr.854, publicată în MO din 8 decembrie 2022. Amintim, la momentul de față cuantumul salariului minim pe țară constituie 3500 lei lunar sau 20,71 lei per oră.

36.1.1.4 Urmează să fie calculate primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală din salariu persoanei angajate pe parcursul anului care, la angajare a confirmat achitarea primei stabilite în sumă fixă pentru anul de gestiune?

Proiectul modificărilor la un șir de Hotărâri de Guvernului ce țin de implementarea politicii fiscale și vamale, elaborat de Ministerul Finanțelor în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 356/2022 (politica vamală și fiscal pentru anul 2023), intrate în vigoare din 1 ianuarie anul curent, a fost inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe ale secretarilor generali de stat.

În articol se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri din domeniul fiscal și vamal care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

La unitate sunt contracte individuale de muncă încheiate cu salariatii de peste 10-15 ani. Aceste contracte au fost de mai multe ori modificate prin acorduri suplimentare. La moment conducătorul unitatii a decis să modifice toate contractele de muncă prin încheierea

La data de 25 februarie 2022 în MO Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr.27 din 21 februarie 2022 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr.150 din 05 septembrie 2018, prin care au fost operate unele modificări la formularul „Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18)”.   Documentul a fost elaborat în scopul de a aduce în concordanță prevederile formularului menționat cu completările operate la Codul fiscal prin Legea  nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, potrivit cărora din 1 ianuarie 2021 veniturile specificate la art.71 lit.n) şi o) ale persoanelor fizice nerezidente urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată în modul prevăzut la art.88, fără dreptul la deduceri şi/sau scutiri aferente acestor venituri,

Lucrătorii medicali trebuie să-şi dezvolte şi perfecţioneze continuu cunoştinţele şi abilităţile profesionale pe parcursul întregii activităţi. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate personalului medico-sanitar. Durata redusă a timpului de muncă pentru personalul medico-sanitar nu mai mult de

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău în trimestrul II a fost de 10719,4 lei, fiind în creştere cu 15,3% faţă de aceeași perioadă a anului 2020,  comunică Biroul Național de Statistică. Indicatorul a fost cu 18,5% mai mare decât media pe ţară (9044,5 lei).   Potrivit informației publicate, în sectorul bugetar un angajat din capitală a avut un salariu mediu lunar de 9821,8 lei, cu 9,2% mai mult faţă de trimestrul II din anul precedent, iar în sectorul real –10891,2 lei şi s-a majorat cu 16,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Data de 25 martie 2024 este termenul limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției - forma DAJ17 aferent perioadei fiscale 2023. Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 10/1 al Titlului II din CF.

Personalul administrativ-gospodăresc din cadrul instituțiilor medico-sanitare, încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, va primi salarii majorate cu 57%. În cadrul ședinței de astăzi, 1 octombrie, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de modificare al Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.   Astfel, de la 1 noiembrie 2021 salariul pentru muncitorii necalificați va fi majorat de la 2470 lei la 3840 lei, pentru muncitorii calificați – de la 3240 lei până la 5040 lei, iar pentru specialiștii cu studii superioare încadrați în aceste instituții – de la 5850 lei la 9090 lei.

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

În acest material vă propunem descrierea, sub formă de schemă, a amenzile aplicate  pentru refuzul angajatorului de a elibera gratuit certificatul cu privire la muncă și salariu.

Angajatorul oferă angajaților săi abonamente la sala de sport. Aceste plăți vor fi calificate ca facilități impozabile? Vor fi admise spre deducere în scopuri fiscale? Potrivit art. 19 lit. a) din Codul fiscal (CF), plățile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale reprezintă facilitățile impozabile acordate de angajator.

După cum explică Serviciul Fiscal de Stat în Baza generalizată a practicii fiscale, articolul 20 din Codul fiscal specifică sursele de venit din care nu se calculează impozitul pe venit. Totodată, potrivit prevederilor art.25 alin.(1) din Legea privind statutul alesului

 În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (5) din Codul fiscal, veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător (bloggerul/vloggerul/influencerul), obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, sunt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Codul fiscal.

Prin Legea nr.187/2025 pentru modificarea unor acte normative au fost aprobate modificări la Codul fiscal care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, prin care se permite deducerea cheltuielilor suportate

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Mai multe modificări urmează a fi efectuate la Legea nr.270/2018 privind sistemul salarizării în sectorul bugetar, în vederea creșterii și echivalării nivelului salarial pentru unele categorii de angajați din acest sector.

Suntem o întreprindere înregistrată în calitate de rezident al Parcului IT și achităm lunar impozitul unic, în componența căruia se conține și impozitul pe venit din salariu. Recent am încheiat un contract civil de prestarea a serviciilor cu o persoană fizică terță. Suntem obligați să reținem impozitul pe venit la sursa de plată din venitul care se va achita persoanei menționate, dacă achităm impozitul unic? În cazul în care urmează să reținem impozitul pe venit la sursa de plată, care este modul de calculare, achitare și  declarare a acestuia și la ce clasificație economică urmează să achităm acest impozit?  

Unul dintre angajații întreprinderii în baza cererii în formă scrisă a solicitat acordarea concediului paternal. La revenirea din concediul paternal, a prezentat un certificat medical pentru o boală obișnuită care confirmă că o parte din zilele de aflare în concediul medical se suprapuneau cu perioada de aflare în concediul paternal. Poate beneficia angajatul concomitent de indemnizația paternală precum şi de indemnizația de incapacitate temporară de muncă, inclusiv din mijloacele angajatorului?