Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău. Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Moda este o parte indispensabilă a vieții noastre și în loc să dezbatem dacă alinierea la unele trenduri este ceva bun sau nu pentru cultura noastră, ar fi mult mai înțelept să analizăm cifrele și să vedem impactul sectorului asupra dezvoltării economice.

La Ministerul Economiei și Infrastructurii a avut loc o întrevedere cu noua Șefă a misiunii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Moldova, Angela Sax. Părţile au pus în discuţie Strategia BERD pentru Republica Moldova pentru anii 2017 – 2020, reformele realizate pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și atragerea investițiilor, precum și despre domeniile-cheie de colaborare, cum ar fi dezvoltarea economică, reabilitarea infrastructurii, diversificarea surselor de energie.

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

La sfârșitul lunii februarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă pentru mare parte din sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală ceea ce determină o situație confortabilă pentru moment. Privit în mod agregat, sectorul bancar se prezintă a fi în continuare profitabil, bine capitalizat și cu un grad de lichiditate ridicat pe termen scurt.

Acordul Cadru destinat promovării investițiilor în eficiența energetică în sectorul public a fost semnat la Chișinău de către viceprim-ministru, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, din partea Republicii Moldova și Magnus Rystedt, directorul general al Corporației Financiare Nordice de Mediu. Semnarea Acordului deschide calea pentru finanțarea proiectelor de eficiență energetică și mediu în sectorul public din țară. Acordul Cadru este aliniat la obiectivele Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P). Finanțarea din partea NEFCO se oferă sub formă de investiții, împrumuturi şi garanții acordate, prioritar pentru cele care au impact benefic asupra mediului înconjurător.

Peste 100 de companii din Republica Moldova și peste 20 de directori al marilor companii emirateze — administratori al zonelor economice libere, fondurilor de investiții, Camerei de Comerț – au participat ieri în lucrările Forului de afaceri moldo-emiratez.

Rezultatele financiare raportate de bănci la sfârșitul anului 2018 prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Rezervele acumulate suplimentar capitalului mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 21–62%. Lichiditatea rămâne mult peste limitele reglementate, pe termen scurt atingând un nivel de circa 55% — adică, mai bine de jumătate din expunerile băncilor sunt reprezentate de active lichide (valori mobiliare de stat, certificate ale BNM sau rezerve obligatorii). De asemenea, indicatorii calității activelor continuă să se amelioreze, rata creditelor neperformante înregistrând un nivel de aproximativ 12,5%, cu oscilații pe segmentul 5-31% în funcție de bancă.

Persoanele care lucrează permanent cu informaţii atribuite la secret de stat, vor avea un spor la salariu, în funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor la care au acces, în mărime de până la 10 % din salariul de bază. Totodată, acest spor nu se va acorda angajaților din unitățile bugetare, dacă actele normative în domeniul salarizării în sectorul bugetar nu prevăd altfel. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege pentru modificarea mai multor acte legislative, în scopul ajustării normelor în vigoare cu Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care stabilește componentele salariului lunar în acest sector, fiind exclus sporul pentru păstrarea secretului de stat, prevăzut de sistemele anterioare.

La data de 8 aprilie curent în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), erau înregistrate 10218 locuri de muncă, în scădere nesemnificativă față de numărul înregistrat la sfârșitul lunii martie curent, când erau 10453 locuri vacante, cele mai multe fiind în Chișinău – 3857. Cel mai mic număr de locuri vacante îl avem la Fălești – 25. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate în țară sunt disponibile 1779 locuri de muncă sau circa 17% din numărul total.

Proiectul ce prevede implementarea unor măsuri fiscale ce au ca scop asigurarea sustenabilității fiscale a fost propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul vizează mai multe modificări în Codul fiscal. Astfel, se propune eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 mii lei anual. În acest sens, în nota informativă se menționează că se propune modificarea condiției de utilizare a scutirii personale de 24 mii lei pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, astfel ca persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget. În acest mod, se impune condiția pentru ca scutirea personală să poată fi utilizată de către persoanele fizice care au venituri mai mici de 360 mii lei anual.

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Totodată, rezervele acumulate și profitul reportat mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 20–62%.

Raportul pentru anul 2017 al Băncii Naționale a Moldovei, prezentat de Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a fost audiat în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe. Potrivit oficialului, țara noastră a înregistrat în anul precedent o creştere a economiei, dar a cunoscut şi o majorare temporară a preţurilor interne de consum. Astfel, produsul intern brut a progresat cu 4,5%, fiind susţinut de creşterea consumului intern si a producţiei din sectorul agrar.

Se propune ca, începând cu 1 iulie 2018, mărimea plăților regulatorii pentru produsele petroliere să fie determinată din valoarea în vamă a produselor petroliere principale şi a gazelor lichefiate importate de către titularul de licenţă pentru importul şi comercializarea cu ridicata a benzinei şi a motorinei, precum şi de către titularul de licenţă pentru importul şi comercializarea cu ridicata a gazului lichefiat.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului continuă să promoveze și să susțină dezvoltarea agriculturii ecologice, care rămâne o prioritate de nivel național, aceasta asigură atât produse ecologice pentru consumatori, cât și un venit important agricultorilor din acest sector. Pentru asigurarea transferului de informație bazat pe experiență practică națională și internațională, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a semnat un Memorandum de Înțelegere cu filiala Fundației Internationale “Liechtenstein Development Service” în Moldova. Grație acestei colaborări, vor fi oferite oportunități de îmbunătățire a cunoștințelor pentru tinerii care studiază horticultura.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

În luna februarie 2018, preţurile producătorului în industrie s-au diminuat faţă de ianuarie curent și faţă de decembrie 2017 cu câte 0,2%, anunță Biroul Național de Statistică. Astfel, în industria extractivă în luna februarie 2018 preţurile față de ianuarie curent s-au majorat cu 1,1%, față de februarie 2017 – cu 4,3%, iar față de decembrie 2017 prețurile s-au redus cu 0,3%. Totodată, în industria prelucrătoare în luna februarie 2018 preţurile s-au diminuat față de ianuarie 2018 și față de decembrie 2017 cu câte 0,2%, iar faţă de luna februarie 2017 s-au majorat cu 1,4%.

Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la data de 25 februarie 2019 erau în evidenţă 9582 locuri de muncă vacante, în ușoară creștere față de numărul înregistrat acum două săptămâni, când erau 9486 locuri de muncă. Potrivit datelor, cele mai multe locuri de muncă sunt în municipiul Chișinău – 3848. În mun. Bălți, agenții economici declară vacante 620 locuri, în Florești și UTAG – câte 417, în Cahul 406, în Dondușeni – 345. În același timp, cel mai mic număr de locuri vacante îl avem la Edineț — 13 și Cantemir – 9.

Metodologiile de calculare, aprobare şi ajustare a tarifelor pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, Metodologia de calculare, aprobare şi ajustare a tarifelor reglementate de furnizare a energiei electrice, aprobate prin Hotărârea Consiliului de administraţie ANRE, nr.497 din 20.12.2016, precum şi Metodologia de calculare, aprobare şi ajustare a tarifelor reglementate la gazele natrale, aprobată prin Hotărârea Consiliului nr. 678 din 22.08.2014, au fost discutate în cadrul unei şedinţe publice.

Правительство внесло изменения в Постановление №945/2007 о мерах по реализации Закона №121/2007 об управлении публичной собственностью и ее разгосударствлении. Согласно документу, был актуализирован список госсобственности, подлежащей приватизации в 2019-2023 гг. Некоторые объекты были исключены, так как уже были приватизированы, другие – так как находятся в процессе несостоятельности/ликвидации или реорганизации, третьи – в связи с отсутствием каких-либо активов. В то же время, в cписок включено несколько новых объектов. Согласно постановлению Правительства, из списка госсобственности, подлежащей приватизации, исключено 24 объекта:

La 21 ianuarie 2019, Banca Națională a Moldovei (BNM) a aderat la Memorandumul de cooperare încheiat între Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și autoritățile de supraveghere bancară din unele țări ale Europei de Sud-Est. „Aderarea la Memorandumul cu ABE este un pas important al BNM în contextul realizării angajamentelor din Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană și al promovării reformelor din sectorul bancar în vederea fortificării cadrului de reglementare și supraveghere în conformitate cu standardele internaționale”, subliniază guvernatorul BNM, Octavian Armașu.