În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26.07.2018, MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 (Lege), au fost stabilite niște reguli ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare și executare silită, față de obligațiile fiscale restante la bugetul public național, în perioada de la data intrării în vigoare a Legii și până la 20 decembrie 2018 inclusiv.

Organizația necomercială se constituie benevol. Nimeni nu poate fi constrâns să fondeze organizații necomerciale, să devină membru al unei asociații obștești sau să fie sancționat pentru că a fondat, pentru că este sau nu este membru al unei organizații necomerciale. Persoanele se pot asocia fără a fi obligate să-și înregistreze organizația. Aceste prevederi sunt incluse în Legea nr. 86 din 11 iulie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale (Legea nr. 86/2020), publicată luni, 27 iulie, în „Monitorul oficial”.   Potrivit acesteia, organizația necomercială este persoana juridică al cărei scop principal este altul decât obținerea de venit. În sensul legii date, organizații necomerciale sunt: asociația obștească, fundația și instituția privată.

Este posibilă validarea popririi asupra mijloacelor băneşti datorate debitorului de către un terţ, care au apărut după intentarea procesului de insolvabilitate, în caz de neîndeplinire de către terțul poprit a obligaţiilor ce îi revin pentru efectuarea popririi? În conformitate cu art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), poprirea este procedura prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către o a treia persoană. Înființarea popririi, executarea, precum și validarea acesteia este reglementată de art. 126 din Legea nr. 149/2012.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

În anul curent, cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, PNUD Moldova și OIM Moldova, ar putea fi instituit consiliul bilateral Guvern-diasporă. Măsura este inclusă în Planul de acțiuni pentru anii 2020-2021 privind implementarea Strategiei Naționale „Diaspora 2025”. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea planului de acțiuni a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor generali din 5 martie 2020.

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2019 a fost aprobat de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 20 iulie 2020. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, politica bugetar–fiscală în anul 2019 a fost direcționată pentru facilitarea creşterii economice sustenabile, pentru crearea unui cadru eficient de lărgire a bazei de impozitare, consolidarea administrării fiscale, alocarea resurselor necesare pentru programe de importanță vitală și anume cheltuieli în domeniile social și al educației și cheltuieli ce stimulează creșterea economică: „Au fost depuse eforturi pentru consolidarea relațiilor cu partenerii externi, permițând astfel mizarea în continuare pe sprijinul financiar al acestora pentru implementarea proiectelor strategice și reformelor demarate pentru asigurarea dezvoltării economice și bunăstării societății”.

Condițiile necesare pentru atingerea scopului stabilit al SIA „e-Integritate” au fost asigurate, fapt confirmat și de implementarea și utilizarea Sistemului, stabilirea unui cadru normativ și instituțional relevant funcționării acestuia, implementarea și utilizarea componentelor Sistemului, se menționează în Raportul Curții de Conturi cu privire la auditul performanței privind funcționalitatea și eficacitatea Sistemului Informațional Automatizat „e-Integritate”. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului a fost publicată în Monitorul Oficial din 20 decembrie curent. În hotărâre se menționează că, deși au fost înregistrate anumite progrese, acestea nu s-au soldat în deplină măsură cu impactul scontat, fapt ce generează unele riscuri, inclusiv asupra sustenabilității Sistemului.

În perioada noiembrie 2019 – februarie 2020, Ministerul Finanțelor și-a concentrat eforturile întru asigurarea stabilității bugetar-fiscale, creșterii economice optime, durabile și incluzive, majorării salariilor în sectorul bugetar, alocării mai eficiente a resurselor, sporirea eficacității și eficienței cheltuielilor publice, intensificarea dialogului cu mediului de afaceri și partenerii de dezvoltare, realizând totalmente obiectivele imediate stabilite în Programul de activitate al Guvernului.

Regulamentul cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale a fost susținut de membrii Cabinetului de miniștri în cadrul ședinței de ieri, 17 octombrie curent. Activitatea de analiză a riscurilor, de planificare şi realizare a controlului ulterior, conform prevederilor documentul, constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi realizare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia şi se exercită de autoritatea vamală prin subdiviziunea de control ulterior din cadrul Autorității Centrale a Serviciului Vamal (SV) şi prin subdiviziunile teritoriale din cadrul birourilor vamale, precum şi la necesitate în comun cu alte subdiviziuni şi/ sau organe de control.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind eliberarea și evidența Certificatului de producător agricol autohton (Regulament) ce are drept scop aprobarea unui formular tipizat – Certificat de producător agricol autohton (Certificat), precum și reglementarea modalității eliberării și evidenței acestuia. Potrivit autorilor, obiectivul inițiativei este valorificarea produselor agricole autohtone în piețe, crearea evidenței centralizate, verificarea provenienței și a calității produselor.

Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26.07.2018, MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 (Lege), au fost stabilite careva reguli ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare și executare silită, față de obligațiile fiscale restante la bugetul public național, în perioada de la data intrării în vigoare a Legii și până la 20 decembrie 2018, inclusiv.

În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Guvernul a aprobat Regulamentul privind desfășurarea licitațiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil, care va crea cadrul juridic necesar implementării schemei de suport introduse de Legea cu privire la promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și anume a prețurilor fixe oferite pentru energia electrică generată de instalațiile de valorificare a potențialului regenerabil. Regulamentul are ca scop stabilirea unor proceduri, condiții și criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii ce urmează a fi aplicate la organizarea licitațiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil în procesul obținerii energiei din surse regenerabile.

Vicepremierul Serghei Pușcuța a prezidat astăzi, 19 februarie 2020, prima ședință a grupului de lucru responsabil de cadrul macroeconomic, politică fiscală și cadrul resurselor, în cadrul căreia au fost discutate subiecte precum prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2021-2023, precum și propunerile de politică fiscală pentru anul 2021.

Persoana juridică își exercită, de la data constituirii, drepturile și își execută obligaţiile prin administrator. Are calitatea de administrator persoana fizică sau, în cazurile expres prevăzute de lege, persoana juridică care, în condiţiile legii și ale actului de constituire, este desemnată să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele și pe contul persoanei juridice (art. 177 din Codul civil (CC)).  

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

Valorificarea capitalului uman prin studii de calitate şi angajarea eficientă pe piaţa muncii prevede racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă în scopul sporirii ratei integrării socio-profesionale şi autorealizării personale, a productivităţii forţei de muncă, a creşterii nivelului economiei naţionale. În acest sens, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune spre consultare proiectul Ghidului metodologic pentru transpunerea competenţelor profesionale în rezultate ale învățării. Documentul va asigura corelarea dintre cererea de competenţe profesionale pe piaţa forţei de muncă şi oferta educaţională, consolidarea parteneriatului dintre sistemul educaţional şi piaţa muncii, care vor genera oferta educaţională ce va corespunde cantitativ, calitativ şi structural cererii de forţă de muncă.