Ministerul Economiei și Infrastructurii a organizat un seminar de instruire pentru agenții economici din industria turismului privind Codul civil modernizat: pachetele de servicii de călătorie. Instruirea a fost dedicată tur-operatorilor și agențiilor de turism, precum și autorităților și instituțiilor implicate în aplicarea prevederilor legislației referitoare la contractul de servicii de călătorie și are drept scop explicarea normelor din Codul civil cu privire la acest contract, examinate prin prisma practicii internaționale, și evitarea interpretării duale a anumitor situații la crearea pachetelor de servicii de călătorie. Prezent la eveniment, șeful Direcției Politici Economice și Mediul de Afaceri, Vasile Vulpe, a menționat că acest eveniment se înscrie în lista acțiunilor desfășurate de MEI pentru a dezvolta și impulsiona domeniul turismului.

Potrivit prevederilor art.102 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea sumelor TVA achitate sau care urmează a fi achitate pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile. În temeiul alin. (10) lit. b) al articolului menționat, dreptul la deducerea a TVA, aferent activelor materiale importate se realizează în baza documentului, eliberat de autoritățile vamale, care confirmă achitarea TVA la mărfurile importate.  

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (13) din Codul fiscal (CF), în cazul finanţării parţiale a procurărilor mijloacelor fixe din surse ce constituie venituri neimpozabile, amortizarea se va calcula pentru partea suportată de către întreprindere. Totodată, potrivit art. 261 alin. (14) din CF, prin derogare de la alin. (12) și (13) suma subvenţiilor obţinute ca urmare a efectuării investiţiilor prin procurarea mijloacelor fixe din sursele proprii nu influenţează asupra mărimii valorii de intrare a mijloacelor fixe. Valoarea de intrare a mijloacelor fixe, conform art.

Anexa nr. 1 din Instrucţiunea privind evidenţa obligaţiilor faţă de buget urmează a fi modificată. Serviciul Fiscal de Stat a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul ordinului de modificare a Ordinului nr IFPS nr. 400/2014, prin care a fost aprobată Instrucțiunea.   Astfel, în Lista obligațiilor față de bugetul public național reflectate în sistemul informațional automatizat „Contul curent al contribuabilului” vor fi indicate codurile Clasificației economice, denumirea Clasificației economice și bugetul respectiv.

Codul fiscal statuează dreptul funcționarului fiscal de a efectua controale asupra modului în care contribuabilii respectă legislația fiscală, de a efectua cumpărătura de control în cadrul controlului fiscal, precum și dreptul de a cere explicații și informații de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului (art. 134 din CF).   Una din metodele de efectuare a controlului fiscal la fața locului este verificarea operativă care, conform prevederilor CF, este caracterizată prin următoarele:

Ce cotă a TVA se aplică la importul și/sau livrarea medicamentelor neautorizate în Republicii Moldova, introduse pe piața farmaceutică în situații excepționale?   Art. 96 lit. b) liniuța a doua din Codul fiscal expres stabilește că, la medicamentele de la pozițiile tarifare 3001–3004, atât indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cât şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, la alcoolul etilic nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890910,  destinat producerii farmaceutice şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate şi/sau livrate pe teritoriul RM,

În conformitate cu prevederile alin.(37) la art.901 din Codul fiscal, (modificări operate prin Legea cu privire la modificarea unor acte normative, nr.257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, băncile, asociațiile de economii și împrumut, precum și emitenții de valori mobiliare corporative rețin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.  Prin urmare, dobânzile achitate persoanelor fizice rezidente, începând cu 1 ianuarie 2021, constituie surse de venit impozabile.

Proiectul de lege care vine cu modificări la Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior și Codul contravențional ce au drept scop susținerea producătorii agroalimentari autohtoni a fost aprobat de Parlament în prima lectură.   Astfel, a fost susținută  plafonarea până la 10% din prețul de vânzare al furnizorului a mărimii reducerilor comerciale oferite de către acesta comerciantului pentru vânzarea produselor alimentare. Excepție ar urma să constituie perioada acțiunilor de marketing și publicitate, fiind prevăzută stabilirea termenului limită de 60 de zile per produs destinat desfășurării acestor acțiuni.  

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Compensaţia bănească acordată de la bugetul de stat persoanelor beneficiare ale Programului de stat „Prima casă” la nivel național constituie sursă de venit neimpozabilă, însă nu și în cazul programelor similare adoptate la nivel regional. Astfel, în Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea mecanismului de implementare al Programului „Prima casă”, cadrul legal fiind îmbunătățit prin extindere asupra programelor adoptate în regiuni.   Mai exact, se propune modificarea art.20 alin.d5 din Codul fiscal,

Ce sancțiuni urmează a fi aplicate organelor împuternicite cu perceperea taxei de stat în situația în care acestea au executat acțiuni sau au eliberat documente de importanță juridică fără perceperea taxei de stat? Se aplică sancțiune în cazul în care a avut loc executarea acţiunilor sau eliberarea documentelor de importanță juridică pentru care taxa de stat a fost percepută, dar a fost transferată cu întârziere la bugetul de stat? Care organ de control aplică sancțiunea prevăzută de legislație în situațiile descrise?  

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

În primele 2 luni ale anului 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 2 922 contracte de locațiune/chirie. De asemenea, în rezultatul măsurilor de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune, deșfășurate în permanență, au fost identificate 1 024 persoane fizice ce dau în locațiune/chirie bunuri imobile.

Studiu de caz: Compania a fost înregistrată la începutul lunii mai 2021. Imediat după efectuarea înregistrării de stat, entitatea nou creată a depus cererea de înregistrare benevolă în calitate de plătitor al TVA, iar în luna iunie a obținut certificatul de plătitor al TVA. Aici apar două întrebări:   Se va permite la deducere TVA aferentă procurărilor (impozabile) de până la obținerea certificatului de plătitor al TVA?  

Aplicarea tratatelor internaţionale care reglementează impozitarea sau includ norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei fiscale din Republica Moldova. Prevederile tratatelor internaţionale prevalează asupra legislaţiei fiscale din Republica Moldova, iar în cazul în care sunt cote diferite de impozitare în tratatele internaţionale şi în legislaţia fiscală din Republica Moldova, se aplică cotele de impozitare mai favorabile, prevede Codul fiscal al RM. Până în momentul de față Republica Moldova are semnate și aplică 50 de Convenții și Tratate pentru evitarea dublei impuneri.  

Conform art. 1 din Codul muncii (CM), angajator  este  persoană juridică (unitate) sau persoană fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă încheiat conform prevederilor CM, iar salariat – persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.   Definiția contractului individual de muncă este oferită în art.45 din CM și reprezintă înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,

Obligativitatea prezentării de către angajatori a formularului IRM19 este prevăzută de art. 5 alin 1¹ din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligaţi să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale şi medicale, potrivit formei şi modului aprobat de Ministerul Finanţelor.   În contextul în care informaţia din IRM19 este utilizată pe larg la stabilirea a mai multor prestaţii de asigurări sociale de stat, formularul se depune în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă,

Conform art.83 alin.(2) lit.a2) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente care au utilizat scutirea personală şi au obţinut venituri impozabile anuale mai mari de 360 000 de lei pe parcursul perioadei fiscale de declarare, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, sunt obligate să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18). 

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

 Potrivit art. 5 pct.15) din Codul fiscal, reprezentanţă permanentă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:          a) un loc de conducere, o subdiviziune, un oficiu, o fabrică, o uzină, un atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole;