Numărul europenilor care nu mai doresc să folosească sau să adopte moneda euro este în creștere, pe fondul crizei economice care s-a agravat inclusiv din cauza uniunii monetare. Întrebat ce i-ar răspunde acestei categorii de populație din UE, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi sare în apărarea monedei europene. „Le-aș spune că euro este fundamentul viitorului nostru”, a declarat Mario Draghi, recent, într-un interviu acordat publicației franceze „Journal du Dimanche”.

În primul rînd, trebuie de menționat, că termenul – limită de declarare și de achitare a impozitului pe venitul persoanei fizice este 25 martie al anului următor (modificarea termenului de declarare și de plată a impozitelor a fost operată prin Legea RM nr. 64 din 11.04.2014 „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”, publicată în MO al RM nr. 110-114 din 09.05.2014). Astfel, declararea și achitarea impozitului, obținut de persoana fizică în anul 2014, este obligator de efectuat pînă la 25 martie 2015.

Astăzi, 31 iulie 2014, Centrul de Guvernare Electronică s-a întâlnit într-o nouă ședință cu reprezentanții mediului de afaceri.

Guvernul spaniol a anunţat reduceri semnificative până în 2016 la impozitele plătite de companii şi populaţie, pentru a recompensa sacrificiile din ultimii ani şi pentru a stimula investiţiile, înfiinţarea de locuri de muncă şi competitivitatea, scrie Wall Street Journal. Scăderea taxelor va lăsa spaniolii cu mai mulţi bani în buzunar înaintea alegerilor care ar putea avea loc cel mai devreme la sfârşitul anului următor, notează publicaţia americană.

Vom avea și în Moldova parcuri în domeniul tehnologiilor informaţionale (TI) – aceasta potrivit unui proiect de lege, aprobat de executiv. Ministrul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC), Pavel Filip a spus că industriei TI îi revine o contribuție de 0,82% din cota de circa 8 la sută deținută în PIB de sectorul TIC. În ultimii ani industria TI cu valoare adăugată înaltă se dezvoltă bine, produsele ei fiind preponderent orientate la export.

Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei s-a contractat cu 0,2% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta fiind cea mai mică scădere a economiei din trimestrul al treilea al anului 2008 până în prezent, informează Bloomberg. Aceasta este a 24-a contracţie, consecutiv, pentru economia elenă, dar semnele de redresare provin din faptul că declinul PIB-ului anunţat de Autoritatea pentru Statistică din Grecia este mai mic decât au anticipat analiştii.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 37 alin.(2) lit. c) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, creșterea de capital, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

La una din ultimile ședințe din sesiunea de primăvară-vară Parlamentul a operat amendamente la Codul vamal și Legea cu privire la introducerea și scoaterea mărfurilor pe teritoriul Moldovei de persoanele fizice, care prevăd că automobilele cu numere străine nu vor mai fi obligate să părăsească teritoriul Republicii Moldova peste 180 de zile după intrare, cum prevedea legislația anterior, ci se vor putea afla în țară o perioadă de 12 luni, fără achitarea accizelor și a texelor vamale.

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi un proiect de lege, care propune operarea mai multor modificări la actuala legislație, în vederea perfecționării mecanismului de examinare a cauzelor civile și de executare a hotărârilor judecătorești.

În conformitate cu alin. 4), art. 12 din Codul fiscal, venitul impozabil este venitul brut, inclusiv facilitățile acordate de patron, obținut de contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepția deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislației fiscale. Iar art. 3 din Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 determină creditul ca orice angajament de a acorda bani ca împrumut cu condiţia rambursării lor, plăţii dobînzii şi altor plăţi aferente; orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei; orice garanţie emisă, precum şi orice angajament de a achiziţiona o creanţă sau alte drepturi de a efectua o plată.

Rezultatele activităţii Programului de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1” în I semestru 2014, precum şi aprobarea noilor proiecte investiţionale depuse de lucrătorii migranţi şi rudele acestora au fost principalele subiecte abordate la şedinţa de astăzi a Comitetul de supraveghere al Programului, condusă de ministrul Economiei, Andrian Candu.

Membrii Cabinetul de miniștri au aprobat astăzi, 28 iunie, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul curent. Astfel, la partea de venituri, acestea se vor majora cu 940,3 milioane de lei, iar cheltuielile — cu 1070,9 milioane. Deficitul bugetar va crește cu 130,7 milioane de lei.

Concluzia respectivă poate fi făcută din comunicatul serviciului de presă al Guvernului, difuzat, marți, după şedinţa de lucru în cadrul căreia au fost examinate aspectele juridice şi comerciale ale deciziei Guvernului Rusiei privind aplicarea taxelor de import la o serie de produse moldoveneşti, începând cu 1 septembrie 2014, precum şi cu privire la aplicarea restricţiilor netarifare asupra produselor de origine vegetală din Moldova.

Banca Centrală Europeană (BCE) va menţine probabil dobânzile la un nivel scăzut cel puţin până la sfârşitul anului 2016, a indicat preşedintele BCE, Mario Draghi, într-un interviu pentru publicaţia olandeză De Telegraaf, preluată de Bloomberg. "Am prelungit accesul băncilor la lichiditate nelimitată până la sfârşitul anului 2016. Este un semnal. Programul nostru pentru susţinerea creditării către companii va continua patru ani. Asta arată că dobânzile vor rămâne scăzute o perioadă prelungită. Dar ulterior, vor creşte odată cu întărirea recuperării economice", a răspuns Draghi la întrebarea cât timp vor rămâne scăzute dobânzile.

Vicepremierul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a instituit un grup de lucru care va elabora modificări la cadrul normativ şi instituţional în domeniul protecţiei consumatorilor, informează MOLDPRES cu referinţă la un comunicat al Ministerului Economiei. Schimbările vor fi operate în legătură cu modificările recente ale legislaţiei în acest domeniu, prin care au fost extinse domeniile de competenţă ale Agenţiei Protecţiei Consumatorilor (APC), precum şi în contextul implementării Strategiei în domeniul protecţiei consumatorilor pentru anii 2013-2020.

Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică a aprobat astăzi decizia privind solicitarea de către ProCredit Bank a unei linii de credit în valoare de 10 mil. euro de la Banca Consiliului Europei (CEB), pentru finanţarea sectorului ÎMM-lor din ţara noastră.

Efectele generale intentării procedurii de insolvabilitate sunt prevăzute de Capitolul III al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2013 (în continuare – Legea). Astfel, conform prevederilor art. 74 alin. (1) al Legii, prin hotărîre de intentare a procedurii de insolvabilitate, dreptul debitorului de a administra şi de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis administratorului insolvabilităţii/lichidatorului. La rîndul său, art. 74 alin. (2) al Legii prevede că orice act de dispoziţie al debitorului asupra unui bun din masa debitoare efectuat după intentarea procedurii de insolvabilitate este nul.

Guvernele care s-au perindat la putere nu au avut o atitudine pro-business, dacă ne uităm la modificările numeroase ale Codului fiscal din ultimii 10 ani, iar aceste schimbări legislative nu au adus mai mulţi bani la buget, ci au fost însoţite de o escaladare a evaziunii fiscale la cote maxime.

Reducerea factorilor de risc pentru maladiile non-transmisibile şi îmbunătăţirea eficienţei serviciilor de sănătate şi cheltuielilor pentru sănătate din ţara noastră este scopul unui nou proiect al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova. Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat un credit de 30.8 milioane dolari în cadrul proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii în Republica Moldova”.

România ocupă locul patru între statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) cu 48 de companii prezente în Top 500 al celor mai mari firme din regiune realizat de Coface, locul cinci după afacerile realizate de acestea, de 46,4 miliarde euro, şi poziţia a treia după profit, de 2,05 miliarde euro. Faţă de 2012, când erau 54 de firme din România, 6 companii au părăsit topul Coface.