Articolul 35 din CF reglementează scutirea pentru persoanele întreținute. Astfel, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă stabilită anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția invalizilor din copilărie pentru care scutirea are un alt cuantum.

În perioada 27 – 31 octombrie 2014, IFS pe mun. Chișinău a organizat și desfășurat 4 seminare destinate contribuabililor nou-înregistrați din raza teritoriului administrat, la temele: acțiunile persoanelor fizice și juridice nou-înregistrați în raport cu organul fiscal; principiile de determinare a obligațiilor fiscale; prezentarea dărilor de seamă (în termen, cu întîrziere, repetat etc.)

Termenul de lichidare a băncilor, în proces de insolvabilitate, va fi extins de la 3 la 5 ani – modificări și completări în acest sens în Legea cu privire la instituțiile financiare a aprobat marți cabinetul de miniștri. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Dorin Drăguțanu a explicat necesitatea de extindere prin specificul lichidării unei bănci. Lichidatorii băncilor numiți de BNM se confruntă cu diverse probleme.

Prevederile privind achitarea impozitelor reținute la sursa de plată şi prezentarea către organele fiscale şi contribuabili a documentelor privind plățile şi/sau impozitele reținute sînt stipulate în art. 92 din CF. În conformitate cu art. 92 alin. (1) din CF, impozitul reținut conform art. 88-91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reținerea pînă la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile.

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2013. Situaţia demografică La începutul anului 2014 în Republica Moldova locuiau 559,5 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, ce constituie circa 15 la sută din numărul total al populaţiei stabile. Aproximativ două treimi din numărul total al vîrstnicilor locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, se constată că fiecare a treia persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 13,7% sunt persoanele care au mai mult de 80 ani.

Scumpirea la combustibil aplicată de la 1 aprilie de toate benzinăriile din ţară odată cu intrarea în vigoare a accizei de 7 cenţi pe litru a urcat România în topul ţărilor din UE cu cea mai scumpă benzină, deasupra Austriei, Ungariei sau Lituaniei, potrivit calculelor ZF.

Bulgarii cu venituri mai mici decât salariul minim vor primi înapoi la începutul anului 2015 taxele plătite statului pe parcursul anului 2014, a declarat premierul bulgar, Plamen Oreşarski, citat de Novinite. Salariul minim din Bulgaria va creşte anul următor la 340 de leva pe lună (174 euro).

Forumul cu genericul „Sănătatea şi dezvoltarea socio-economică în Republica Moldova: de la politici la acţiuni comune” a adunat la Chişinău peste 400 de participanţi, a relatat pentru MOLDPRES Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Executivului. Prim-ministrul Iurie Leancă a menţionat că evenimentul are un rol important în elaborarea politicilor statului în domeniu. „Prin tot ce a făcut Guvernul în ultimii ani, am demonstrat că sănătatea este o prioritate pentru noi. Vă asigur că aşa va fi şi de acum încolo!”, a subliniat şeful Cabinetului de miniştri.

Ca rezultat al neexecutării drepturilor contractuale, Banca în conformitate cu acordul ia în posesie bunurile, care aparțin persoanelor fizice cu dreptul de înstrăinare ulterioară și le comercializează din numele persoanelor fizice persoanelor juridice. Urmează în cazul dat de aplicat prevederile art. 90 din CF privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată în mărime de 7%?

...soţul solicită ca să achite obligaţia respectivă în modul stabilit de legislaţie ? În conformitate cu prevederile art. 33 alin. (1) din CF, pentru perioada fiscală a anului 2014, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de 9 516 lei.

Președintele Grupului Băncii Mondiale Jim Yong Kim menționează într-un articol de opinie, că în ultimul sfert de secol au fost obținute progrese mari în lupta împotriva sărăciei. Numărul persoanelor, care trăiesc în sărăcie, s-a redus cu două treimi. Adică, în anul viitor, comparativ cu 1990, un miliard de oameni nu vor mai trăi în sărăcie extremă. Este un progres, dar, totuși, va fi mult prea dificil ca să fie ajutați să scape de sărăcie următorul miliard de oameni. În acest sens este mult de lucru.

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Ion Prisăcaru, şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS), a vorbit despre necesitatea reformării serviciului fiscal, ce model ar trebui preluat de Moldova în acest sens, ce accente ar trebui să fie puse în activitatea IFPS în continuare etc.

Întreprinderea din Republica Moldova a contractat un împrumut de la о instituție financiară din România. În baza contractului de împrumut, pe lîngă dobînda care urmează de a fi achitată, compania va suporta anumite cheltuieli legate de comisionul aferent împrumutului, care este legat de acceptarea cererii împrumutului și prelucrarea documentelor necesare. Rugăm să ne explicați care este tratamentul din perspectiva impozitului pe venit reținut la sursa de plată al acestor comisioane?

În conformitate cu prevederile art. 70 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă. Concomitent, potrivit prevederilor art. 70 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, la determinarea venitului impozabil al nerezidenţilor se va ţine cont numai de venitul obţinut în Republica Moldova.

Românii cheltuie pentru sănătate doar 3% din bugetul lunar, mai puţin decât pe băuturi alcoolice şi tutun. Cele mai mici sume sunt alocate pentru educaţie, respectiv 1% din buget, în contextul în care alimentele, chiria, utilităţile şi carburanţii mănâncă peste 60% din banii populaţiei. Un român cheltuie lunar pe mân­care şi băuturi non-alcoolice circa 100 de euro, respectiv 28% din venitul său, în timp ce un polonez alocă pentru aceste cheltuieli 92 de euro, ceea ce înseamnă doar 14% din salariul mediu net lunar.

Decizia a fost propusă astăzi de Guvern, în cadrul unei runde de negocieri cu Sindicatele din domeniul educațional, la care au participat Prim-ministrul Iurie Leancă, viceprim-ministrul Tatina Potîng, viceministrul Educației, Igor Grosu, viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Sergiu Sainciuc, și viceministrul Finanțelor, Lidia Carauș. De un spor salarial de 20 la sută vor beneficia profesorii și învățătorii din școli, gimnazii, licee și colegii, educatorii din grădinițe, cadrele didactice din școlile de muzică și artă și profesorii antrenori din școlile sportive. De aceeași majorare a retribuțiilor vor beneficia maiștrii-instructori din învățământul profesional, psihopedagogii, dar și părinții educatori ai caselor de tip familial.

Profesorii, educatorii, angajații muzeelor, teatrelor, caselor de cultură, personalul tehnic din grădinițe, funcționarii publici din instanțele de judeca și alte instituții bugetare urmează să primească salarii mai mari. Un proiect în acest sens a fost votat ieri, 17 iulie, de Parlament cu votul a 81 de deputați. Potrivit proiectului, majorările variază de la 20% la 38 la sută, iar în acest scop statul trebuie să aloce lunar, în plus, 130 de milioane de lei.

Prăbușirea cu peste 20 la sută a rublei rusești la data de 16 decembrie nu reprezintă criza în sine, ci manifestarea dramatică a unei crize care s-a copt în Federația Rusă în ultimii doi ani. Indicatori ai crizei se manifestau și în vremurile când prețul petrolului era peste 100 USD. Aventurile geopolitice ale Rusiei în Ucraina și sancțiunile economice, comerciale și financiare de răspuns ale Occidentului au sporit presiunile asupra economiei rusești și au accelerat manifestarea explozivă a crizei prin prăbușirea valutei naționale, dar acestea nu sunt cauzele în sine ale crizei.

Economiile europeană și mondială nu și-au revenit după loviturile crizei, iar experții prezic deja noi cataclisme financiare. Comunitatea internațională a aflat, zilele trecute, rezultatele unui studiu al Băncii Mondiale care cuprinde o previziune asupra dezvoltării economiei planetei în următori ani. Concluziile la care ajung oamenii de știință și experții nu inspiră optimism.

Situaţia economiei franceze, a doua ca mărime din UE, este „catastrofală“ din cauza lipsei investiţiilor şi a şomajului ridicat, a avertizat industriaşul Pierre Gattaz, preşe­dintele Medef, cea mai mare şi mai puternică asociaţie patronală din Franţa. El i-a cerut guvernului, printr-un interviu acordat publi­ca­ţiei franceze Le Figaro, să renunţe la impozitarea cu 75% a veniturilor foarte mari, la politicile în „zigzag“ şi să adopte în schimb „turbomăsurile“ necesare readucerii economiei pe creştere.