Recent Curtea Constituțională a examinat o cauză, la originea căreia se află situația de întocmire de către Inspectoratul de Stat al Muncii a unui proces-verbal cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art.551 din Codul contravențional (CC) în privința unei întreprinderi. Procesul-verbal a fost întocmit ca urmare a faptului de admitere la muncă a două persoane fără încheierea contractului individual de muncă. Amintim că, munca nedeclarată reprezintă o încălcare a legislației, sancțiunea pentru aceasta fiind stabilită în art. 551 din CC, care instituie răspunderea persoanelor care admit utilizarea muncii nedeclarate. Astfel, acesta prevede următoarele amenzi: – pentru fiecare persoană fizică – de la 60 la 90 de unităţi convenţionale; – pentru persoana cu funcție de răspundere – de la 150 la 210 de unităţi convenţionale; – pentru persoana juridică – de la 210 la 300 de unităţi convenţionale.

Proprietatea privată asupra pădurilor se admite în cazul plantării acestora în conformitate cu prevederile legislației sau cu procesele naturale de extindere a vegetației forestiere pe terenurile aflate în proprietate și legalizate prin cadastrul funciar, iar dreptul de proprietate asupra terenurilor fondului forestier proprietate privată poate fi dobândit de către persoanele fizice și juridice în conformitate cu prevederile legislației. Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a elaborat proiectul noului Cod silvic, care a fost examinat în cadrul ședinţei secretarilor de stat din 17 octombrie curent.

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

Pensionarii cu pensii sub minimul de existență ar putea beneficia de o indexare suplimentară a pensiei. În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 588 din 27 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative. Proiectul avizat are drept scop sporirea gradului de protecție socială și garantarea unui trai decent persoanelor vârstnice prin efectuarea, la 1 octombrie, a unei indexări suplimentare a pensiilor care nu depășesc minimul de existență pentru pensionari. Coeficientul de indexare va constitui media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani.

Începând cu 1 aprilie 2020, livrarea serviciilor prin intermediul rețelelor electronice efectuată de către nerezidenții care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova în adresa persoanelor fizice rezidente ale RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi impozitată cu TVA. Această prevedere a completat art. 95 din Codul fiscal (Obiecte impozabile), Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative fiind publicată în MO din 27 decembrie 2019.

Introducere: Achizițiile publice constituie un aspect esențial al investițiilor publice care stimulează dezvoltarea economică, iar acest lucru trebuie să se realizeze în cel mai eficient și corect mod. Misiunea fundamentală a guvernului şi a instituţiilor publice este de a servi interesul public, luând măsuri pentru ca funcţionarii publici să nu permită compromiterea procesului decizional şi de administraţie publică din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale. În condiţiile în care pretenţiile societăţii sunt din ce în ce mai mari, conflictul de interese în cadrul procedurilor de achiziție publică, tratat în mod necorespunzător de către funcţionarii publici, slăbesc inevitabil încrederea cetăţenilor în instituţiile publice.

În conformitate cu prevederile art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare angajator care plătește lucrătorului salariu (inclusiv primele și facilitățile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat și de deduceri, și să rețină din aceste plăți un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Două facilități acordate de patron angajaților – hrana asigurată şi tichetele de masă — au fost prezentate și analizate în cadrul seminarului cu genericul Nouătăți legislative 2018 – principalele provocări pentru entități , organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova. Cheltuielile pentru hrană asigurată a angajaților au fost reglementate prin Hotărîrea Guvernului nr.144 din 26.02.2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul,

Începând cu 1 iulie 2019, certificatele de concediu medical vor fi întocmite în mod electronic și vor fi transmise pentru stabilirea și plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, prin intermediul platformei guvernamentale MConnect, Casei Naționale de Asigurări Sociale și angajatorului. Guvernul a aprobat ieri modificări în instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical. Astfel, odată cu implementarea certificatului electronic, angajații nu vor mai trebui să prezinte certificatul de concediu medical angajatorului, acesta fiind accesat prin intermediul platformei guvernamentale MConnect. Certificatele vor fi semnate de medicii care le eliberează cu semnături electronice.

Valoarea nominală maximală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare se va majora, din 1 ianuarie 2020, cu 10 lei și va fi cuprinsă între 35 și 55 de lei. Normă se conține în Legea cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020), votată în parlament în lectura finală astăzi, 19 decembrie. Totodată, modificările aprobate la Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/2017) prevăd expunerea în redacție nouă a alin. (4) al art. 5 („Numărul și valoarea tichetelor de masă”), care

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Persoanele fizice care exercită activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/ sau de obiecte ale regnului vegetal (în continuare – produse din fitotehnie), pentru a fi luate la evidenţă ca plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), vor depune Cererea de luare la evidenţă a plătitorului la BASS la care vor anexa: a) copia confirmării luării în evidenţă fiscală; b) copia actului de identitate al persoanei care exercită activitate în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie.

La 30 noiembrie 2017 la Curtea Constituțională a fost depusă excepţia de neconstituţionalitate a textului „activității fără licență” din pct. 4 și a textului „precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari” din pct. 5 ale art. 10 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ridicată de un avocat. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că dispozițiile contestate sunt contrare art. 1 alin. (3), 21, 23 și 46 din Constituție. Prin decizia Curţii Constituţionale din 9 februarie 2018, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost declarată admisibilă.

Conform prevederilor art.52 alin.(1) din Codul fiscal, la organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti; b) fundaţia – conform Legii nr.581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la fundaţii; c) organizaţia filantropică – conform Legii nr.1420-XV din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare;

La 1 martie curent va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr.974/2016. Prevederile documentului au fost discutate astăzi în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. După cum au menționat reprezentanții Serviciului Vamal, prin această hotărâre au fost introduse noi prevederi ce au ca scop îmbunătățirea procesului de declarare a valorii în vamă și țin de informarea declarantului prin actul de inspecție referitor la motivul justificat de neacceptare a prețului declarat;

În lunile ianuarie-octombrie ale anului curent, livrările pentru care, conform legislaţiei fiscale, este prevăzută restituirea TVA, din bugetul de stat au fost restituite 2082,4 mil. lei, potrivit datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat. Restituirile sunt mai mari comparativ cu aceeași perioadă din anul 2018, în care la 983 contribuabili au fost restituite 1 974,1 mil. lei. Totodată, în trimestrul III al anului 2017, au fost restituite 541,38 mil. lei. Restituirile TVA sunt reglementate în art.1011, 1013 și 1014 din Codul fiscal.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. Conform modificărilor la SNC ”Diferențe de curs valutar și de sumă”, prin expunerea pct.3 în redacția nouă s-a stabilit domeniul de aplicare a Standardului. Astfel, acesta se aplică la contabilizarea diferenţelor de curs valutar şi de sumă, cu excepţia diferenţelor aferente conversiei indicatorilor situaţiilor financiare ale entităţilor din străinătate incluşi în situaţiile financiare consolidate ale entităţii-mamă.

Partea I. Partea II. Din Legea privind Serviciul de Informații și Securitate se exclude dreptul SIS de a efectua expertize judiciare, aceasta rămânând să facă doar constatări tehnico- științifice, întrucât instituția nu deține experți în Registrul de stat al experților judiciari, iar specialiștii nu sunt atestați conform procedurii legale.

Implementarea treptată a standardelor de contabilitate este mai eficientă decât implementarea integrală. Prin urmare, este necesar să se elaboreze toate standardele, iar aprobarea și implementarea acestora să se efectueze treptat, în conformitate cu prioritățile stabilite, asigurând dezvoltarea sistemelor informaționale aferente și instruirea contabililor din sectorul public. Consiliul pentru Standarde Naționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (SNCSP) va examina și va stabili ordinea și perioada de aprobare și implementare a acestora, se constată în modificările și completările Conceptului și Planului de acțiuni pentru elaborarea SNCSP, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor nr.159.