Persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2021 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent. Reieșind din faptul că data de 30 aprilie 2022 este zi de odihnă, conform prevederilor Codului fiscal, ultima zi de depunere a Declarației CET18 în anul curent este prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă – 3 mai 2022, comunică Serviciul Fiscal de Stat.

Întreprinderea X, aflată în procedură de insolvabilitate, a livrat numele comercial către întreprinderea Y și a emis factura fiscală. Numele comercial al întreprinderii X nu este înregistrat drept proprietatea intelectuală. Este livrarea descrisă împozabilă cu TVA? Care este procedura de calculare și achitare a obligației fiscale?

29.2.1.21 Care este regimul de impozitare a venitului obținut de persoana fizică rezidentă а RM din înstrăinarea criptovalutei? 29.2.5.29 Care documente urmează a fi anexate la Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit în scop de confirmare a veniturilor declarate?

În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;

În ce cazuri urmează cetățeanul Republicii Moldova să declare și să achite un impozit pe venit din sursele obținute peste hotarele RM?   În conformitate cu prevederile art. 14  alin. (1) din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetățeni ai Moldovei îl  constituie: b) venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător;c) venitul din investiții și financiar din orice surse aflate în afara RM, obținut de persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

Modul de aplicare a principiului taxării inverse, deși a fost descris pe paginile noastre sub diferite aspecte, încă mai provoacă întrebări contribuabililor, ținând cont de anumite situații ce apar în activitatea cotidiană. Astăzi oferim explicații ce țin de taxarea inversă în cazul în care unul dintre contragenți este în procedura de restructurare și realizare a planului, iar altul este declarat în proces de insolvabilitate.  

În cadrul Proiectului DanubeChance 2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în afaceri” a fost desfășurat cel de-al treilea atelier de lucru „Politici și instrumente de suport al antreprenorilor la a doua șansă în afaceri, implementate în țările din regiunea Dunării”, la care au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat și organizațiilor de suport al antreprenorilor din țările partenere, experți internaționali, mentori din 13 țări. Republica Moldova a fost prezentată de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   

Inițiativa legislativă privind modificarea unor acte normative înregistrată în Parlament are ca scop îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a muncii zilierilor, ținând cont de problema lipsei forței de muncă în agricultură ce tinde spre acutizare, în pofida adoptării Legii nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care s-a încercat încadrarea într-un cadru legal al acestor lucrători. În opinia autorului proiectului, este necesară ajustarea în continuare a politicilor în domeniul muncii prestate de zilieri.   Astfel, este propusă oferirea unor stimulente fiscale și sociale pentru muncitorii zilieri, care să facă munca în agricultură mai atractivă. Printre acestea se regăsesc reducerea

Reiterăm, de pe data de 1 mai 2022 sunt puse în aplicare completările la art.117 din Codul fiscal (alin.13), potrivit cărora la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA de produse petroliere principale (benzină, motorină) pe teritoriul țării, subiectul impozabil este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-factura).   Amintim, modificările au fost aprobate prin Legea nr.40/2022 pentru modificarea unor acte normative, art.I al căreia, prin derogare de la prevederile Legii nr.100/2018, vor fi puse în aplicare de la 1 mai curent.

În contabilitatea financiară veniturile și pierderile rezultate din operațiile de ieșire ale mijloacelor fixe se determină conform SNC „Imobilizări corporale și necorporale”.

Serviciul Fiscal de Stat a operat modificări în Ordinul nr.622/2018 privind particularitățile administrării prevederilor art.901 alin.(34) din Codul fiscal1. Astfel, de rând cu intervenții redacționale, autoritatea fiscală vine și cu precizări ce țin de modul de înregistrare, evidență a contractelor de locaţiune, arendă, uzufruct, superficie a imobilelor, precum și termenii de onorare a obligațiilor fiscale obținute în urma acestor acțiuni.   Conform Ordinului nr.180 din 31 martie 2021, anexa nr.1 la Ordinul nr.662/2018 este redenumită din „recomandări metodologice” în Regulamentul privind particularităţile administrării prevederilor art. 901 alin. (34) din Codul fiscal, unele prevederi ale acestuia fiind actualizate.

Biroul Naţional de Statistică a plasat pe pagina sa oficială publicația ,,Buletin statistic în ianuarie-decembrie 2021". Documentul conţine date sub formă de tabele vizând principalii indicatori statistici în dinamică (pe ani, trimestre şi luni) ce caracterizează situaţia socială, economică şi demografică a Republicii Moldova, dar prezintă și informaţia despre situaţia social-economică a ţărilor CSI, fiind accesibilă în limbile română şi rusă.   BNS precizează că indicatorii social-economici sunt prezentaţi pe anii 2012-2021, ultimii doi ani fiind expuşi în secvenţă lunară şi/sau trimestrială. Pentru indicatorii de bază sunt expuse precizări metodologice.

În anul 2021 persoana fizică A și persoana fizică B, soți, ambii cetățeni ai Republicii Moldova, vând un bun imobil care este proprietate comună în devălmășie. Pentru soț (persoana fizică A) este locuința de bază, iar soția (persoana fizică B) are domiciliul stabilit la momentul înstrăinării în alt imobil. Care sunt obligațiile fiscale ce țin de impozitul pe venit al contribuabililor menționați pentru perioada fiscală 2021?    Conform art. 567 alin. (1) din Codul civil (CC), în cazul în care dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părţi ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie.

La 1 iulie 2022 va intra în vigoare Regulamentul privind creditarea responsabilă a consumatorilor de către bănci, aprobat de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărârea nr.101 din 19 mai 2022. Documentul este parte componentă a pachetului de măsuri macroprudențiale recomandate spre aplicare autorităților naționale macroprudențiale în vederea atingerii obiectivului intermediar de prevenire și/sau limitare a creșterii excesive a creditării și îndatorării.   Regulamentul definește creditarea responsabilă drept activitate în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității consumatorului și nu permite consumatorului să-și asume obligații financiare care depășesc capacitatea de plată a acestuia, acumulând astfel un grad excesiv

Ce sancțiuni urmează a fi aplicate organelor împuternicite cu perceperea taxei de stat în situația în care acestea au executat acțiuni sau au eliberat documente de importanță juridică fără perceperea taxei de stat? Se aplică sancțiune în cazul în care a avut loc executarea acţiunilor sau eliberarea documentelor de importanță juridică pentru care taxa de stat a fost percepută, dar a fost transferată cu întârziere la bugetul de stat? Care organ de control aplică sancțiunea prevăzută de legislație în situațiile descrise?  

Compania SRL X s-a adresat către Serviciul Fiscal de Stat în vederea returnării sumei transferată greșit, la conturile curente ale lichidatorului. Apare întrebarea: poate fi efectuată restituirea sumei achitate eronat (cod ECO 111230) la contul bancar al lichidatorului?

Guvernul a oferit aviz pozitiv proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament și care are drept scop reducerea prejudiciul cauzat consumatorilor și efectelor sociale negative care decurg din supraîndatorare și spiralele datoriilor. Totodată, Executivul a venit cu un șir de recomandări de îmbunătățire a prevederilor din document.   Documentul examinat în cadrul ședinței Guvernului de ieri, 2 martie, prevede un șir de completări la Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară și Legea nr. 139/2007 asociațiilor de economii și împrumut care, în condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, vor reglementa cerințele de creditare responsabilă.

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

În conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 93-XIV din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător, solicitantul/titularul care dorește să i se elibereze patenta poate depune o cerere la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărui rază își are domiciliul sau preconizează să își desfășoare activitatea.      La cerere se anexează documentele care confirmă achitarea contribuției de asigurare socială de stat pentru întreaga perioadă solicitată de desfășurare a activității în baza patentei de întreprinzător sau actele care confirmă scutirea de plata contribuției și documentele care confirmă statutul de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.