Potrivit art.70 din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: în Republica Moldova din activităţi de întreprinzătorsau din munca prin contract (acord) de muncă;peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

În conformitate

I. Aspecte juridice ale activităţii Lombardurile sunt instituții de creditare, care oferă populației posibilitatea de a-și păstra obiectele de uz personal și casnic, precum și de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte. Lombardurile își pot desfășura activitatea doar după obţinerea licenței. În activitatea sa entitățile (casele de amanet) se conduc de următoarele acte normative:

Ce urmează să întreprindă agentul economic în cazul în care a stabilit că unii angajați au beneficiat pe parcursul anului fiscal de gestiune de scutire pentru persoana întreținută care nu corespunde condițiilor specifice la art. 35 alin. (2) din CF?

Urmează a fi calculată creșterea de capital de la înstrăinarea unui imobil care anterior, în anul 2013, a fost dobândit în timpul căsătoriei de către unul dintre soți și care pe parcurs a servit ca locuință de bază pentru aceștia, viza de reședință, conform documentelor confirmative, fiind înregistrată doar după unul dintre soți? Se calculează în cazul dat creșterea de capital? Care sunt criteriile după care o locuință se califică drept locuință de bază?

Biroul Naţional de Statictică a publicat Raportul pentru trimestrul IV al anului 2017, conform căruia munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 5,3%, fiind în ușoară descreștere față de trimestrul IV al anului 2016 (5,9%). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (5,8%) decât salariații femei (4,8%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (40,1%) și comerț (27,1%).

Încasările la buget din impozitul pe venit pentru anul 2017 au crescut cu 22%, a informat șeful Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în cadrul conferinței de presă care a avut loc astăzi, 24 mai. În acest sens el a menționat că este o creștere robustă și că așa tip de încasări nu au fost înregistrate de mult timp. Potrivit lui, acest fapt se datorează creșterii economice din Republica Moldova, previzibilității politicii economice și fiscale promovate la nivel de stat, creșterii gradului de responsabilizare din partea cetățenilor și nu în ultimul rând, a bunei administrări fiscale.

La 25 mai 2018 a intrat în vigoare ultimul act din pachetul legislativ de acte europene din domeniul protecției datelor cu caracter personal — Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (GDPR), aprobat la 27 aprilie 2016 de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Executorul judecătoresc este persoana fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de Legea privind executorii judecătorești nr. 113 din 17 iunie 2010 și de alte legi. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat conform prevederilor art. 2 alin. (1) din legea nominalizată.

În scopul restituirii sumei impozitului pe venit achitat/reţinut în plus de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, contribuabilul prezintă o cerere, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat, Nr. 402 din 13 mai 2015 și publicată în Monitorul Oficial nr.131-138/961 din 29.05.2015.

În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă:

Începând cu 1 mai 2015

Angajatorii vor fi obligați să ofere anumite garanții în caz de concedieri colective. O hotărâre ce prevede modificarea și completarea Codului muncii a fost aprobată ieri, 22 februarie, de cabinetul de miniștri. Astfel, executivul a aprobat completarea Codului Muncii cu un articol nou ce va reglementa garanțiile în situațiile concedierilor colective. În primul, rând, noul articol definește noţiunea de concedieri colective, acestea fiind cele efectuate de angajator din motive ce nu țin de persoana salariatului și care vizează, într-o perioadă de 30 de zile:

În condiţiile în care instituţiile financiare străine participante FATCA şi-au exprimat dificultatea conformării unor prevederi FATCA, autorităţile fiscale ale SUA au operat unele amendamente la legislaţia aferentă FATCA în scopul facilitării procesului de aplicare a cerinţelor FATCA de către părțile interesate, precum şi în vederea raționalizării implementării cerințelor de certificare FATCA.

Potrivit prevederilor Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 8 iulie 1999, ale Codului muncii, precum și ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru fiecare an corespunzător, angajatorul are obligația de a calcula și achita la buget contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii.

La 30 noiembrie 2017 la Curtea Constituțională a fost depusă excepţia de neconstituţionalitate a textului „activității fără licență” din pct. 4 și a textului „precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari” din pct. 5 ale art. 10 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, ridicată de un avocat. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a pretins că dispozițiile contestate sunt contrare art. 1 alin. (3), 21, 23 și 46 din Constituție. Prin decizia Curţii Constituţionale din 9 februarie 2018, sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost declarată admisibilă.

În cadrul ședinței Guvernului din 30 noiembrie 2017 a fost susținut Regulamentul ce stabilește condițiile și modul de activitate a Comisiei de examinare a pretențiilor financiare ale persoanelor juridice care dețin autorizații de societate de registru sau licență pentru activitatea de depozitar central.

Conform prevederilor art. 1432 alin. (1) din Codul civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moștenirea) către succesorii săi.

Dacă o persoană este cetăţean al Moldovei, dar activează prin cumul în bază de contract pentru o companie de peste hotare, la stabilirea pensiei vor fi luate în consideraţie şi contribuţiile achitate în ambele ţări?

Dacă persoana a atins vârsta de pensionare în perioada când se afla la lucru peste hotare, trebuie ea oare să revină în ţară pentru a-şi stabili personal pensia sau îi poate încredinţa acest lucru unei rude?