În ultimii ani, aspectele ce țin de cuantumul taxelor locale și modalitatea de stabilire a acestora în Republica Moldova reprezintă un subiect de mare interes, ce stârnește discuții aprinse între autoritățile de stat și mediul de afaceri. Date fiind obiectivele principale ale politicii fiscale pentru anul 2021, enunțate recent de Ministerul Finanțelor, ne așteptăm ca nici anul acesta să nu constituie o excepție.   

În primele 9 luni din anul curent, țara noastră a exportat mărfuri în sumă de $2618,8 mil., cu 13,2% mai puțin decât în perioada similară din anul 2023, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-septembrie 2024 au constituit 1981,0 mil. (75,6% din total exporturi),

În perioada ianuarie-noiembrie 2023 Republica Moldova a importat mărfuri în sumă de $7858,7 mil., cu 5,8% mai puțin față de aceiași perioadă din anul precedent, conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, importurile de mărfuri provenite din țările UE în ianuarie-noiembrie

În primele 9 luni din anul curent Republica Moldova a importat mărfuri în sumă de $6411,0 mil., mai puțin cu 4,8% decât în perioada similară din anul 2022, informează Biroul Național de Statistică.

La 15 august curent intră în vigoare alin. 5 art. 25 din Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului, prin care se interzice expunerea vizibilă în spațiile publice a produselor din tutun și a produselor conexe, acestea urmând a fi plasate în boxe speciale închise.   Legea mai prevede că lista produselor din tutun şi a produselor conexe disponibile pentru comercializare cu indicarea prețurilor acestora, imprimată pe hârtie albă cu caractere negre, se va prezenta de către vânzător la solicitarea cumpărătorilor adulți.

Republica Moldova, împreună cu alte 12 țări din regiunea Dunării și-au propus să susțină antreprenorii în dificultate și să contribuie la contracararea efectelor negative ale crizei epidemiologice actuale, prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance 2.0. Ministerul Economiei și Infrastructurii, în calitate de partener strategic asociat și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, în calitate de partener de proiect, contribuie la crearea unui ecosistem de sprijin pentru antreprenorii din Republica Moldova care se confruntă cu dificultăți, faliment sau doresc să lanseze o nouă afacere.

În Republica Moldova a demarat procesul de raţionalizare a cheltuielilor în sectorul sănătăţii, care se va desfăşura până la sfârşitul anului 2022 şi va finaliza cu elaborarea unei foi de parcurs pentru implementarea recomandărilor identificate. În acest sens, grupul de lucru responsabil de realizarea acestui exercițiu s-a întrunit pe data de 19 mai în prima ședință. Scopul proiectului este de a contribui la atingerea obiectivelor bugetar-fiscale pe termen mediu şi de a crea spaţiu fiscal pentru noi reforme şi iniţiative de politici, comunică Ministerul Finanțelor.   În cadrul acestui exerciţiu vor fi examinate aspectele ce vizează cheltuielile din asistenţa medicală urgentă prespitalicească, asistenţă medicală primară,

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Banca Națională a Moldovei a găzduit ședința anuală a Centrului de Excelență în Finanțe (Ljubljana, Slovenia), recunoscut în lume prin sprijinul pe care îl oferă pentru implementarea reformelor în domeniile finanțelor publice și financiar-bancar în Europa de Sud-Est prin activități de instruire. Evenimentul a reunit oficiali de rang înalt ai băncilor centrale și ministerelor de finanțe ai țărilor –membre: Albania, Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România și Slovenia.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

În Republica Moldova, taxa pentru salubrizare este prevăzută de Codul fiscal și se aplică doar în condițiile stabilirii acesteia de către autoritățile administrației publice locale.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la cea de-a 41-a ședință a Clubului Guvernatorilor băncilor centrale din regiunea Balcanilor, Mării Negre și Asiei Centrale, care s-a desfăşurat, în perioada 24-26 martie 2019, la Istanbul, Turcia. Discuțiile s-au axat pe perspectivele economice și financiare globale. Totodată, s-a vorbit despre punerea în aplicare a reformelor și construirea unor sisteme financiare mai rezistente. La fel, Clubul guvernatorilor a examinat problemele legate de guvernarea băncilor centrale și de comunicarea acestora, vizând o implementare mai eficientă a politicii monetare.

Ministerul Finanțelor anunță despre lansarea celui de-al III-lea apel de propuneri de proiecte în cadrul Programului Transnațional Dunărea 2014-2020, care constituie un program de cooperare teritorială european, fiind un instrument de finanțare ce are drept scop sprijinirea dezvoltării strategiei macro-regionale a Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, consolidarea integrării teritoriale și abordarea obstacolelor comune. Domeniile vizate sunt: mediu și cultură, conectivitate și responsabilitate energetică, guvernanță, inovare și responsabilitate socială. Apelul de propuneri este deschis din 28 ianuarie 2019 și va dura până la 8 martie curent, ora 14:00, iar structurile ce pot aplica pentru finanțare în cadrul apelului sunt autoritățile locale/regionale/naționale/instituțiile de drept public, organizațiile internaționale și organizațiile non-profit.

Conform art. 344 din Codul de procedură civilă (CPC), ordonanța judecătorească este o dispoziție dată unipersonal de judecător, în baza materialelor prezentate de creditor, privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea de bunuri de la debitor în pretențiile specificate la art. 345. Ordonanța judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti. Conform art. 345 lit. j) din CPC, se emite ordonanță judecătorească în cazul în care pretenția rezultă din restantele de impozit sau din asigurarea socială de stat.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

În perioada 17-18 septembrie 2018 la București, România, este desfăşurat Forumul de Afaceri al celor Trei Mări, scopul căruia este impulsionarea dezvoltării și cooperării economice a țărilor din regiunea 3SI. Participanții Forumului vor aborda subiecte ce țin de interconexiunile energetice, de transport și digitale în regiunea 3SI, precum și potențialul de dezvoltare a inovațiilor în regiune. În cadrul Forumului, ministrul Economiei și Infrastructurii Chiril Gaburici va face o prezentare privind potențialul de cooperare cu țările vecine din regiunea 3SI pe domeniile digital, energetică și infrastructură, iar membrii delegației vor prezenta oportunitățile investiționale, inclusiv zonele economice libere și facilitățile fiscale, Parcurile Industriale și Parcul IT, care oferă condiții atractive pentru investitorii străini în Republica Moldova.

În ianuarie-iunie 2018 importurile de mărfuri în Republica Moldova au constituit $2735,2 mil., volum superior celui înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2017 cu 25,4%. Potrivit Biroului Național de Statistică, majoritatea importurilor de mărfuri au fost realizate cu mijloacele de transport rutier (83,4% din total importuri), fiind urmate de transportul feroviar (5,2%), instalațiile fixe de transport (5,2%), maritim (2,7%) și aerian (2,6%).

În I trimestru al anului curent, exportul băuturilor alcoolice moldovenești către țările UE a crescut cu 25,5%, până la $16,55 mil., comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cota țărilor UE în volumul total al exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești a scăzut de la 35,2% în ianuarie-martie 2017 la 33,9% în aceeași perioadă a anului 2018.