Agricultorii ar putea beneficia de plată complementară din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru următoarele măsuri: stimularea accesării creditelor investiţionale sau pentru mijloace circulante; stimularea activităților de promovare; stimularea utilizării sistemelor de irigare; dezvoltarea agriculturii ecologice;

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Potrivit art.12 alin.(1) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017,

Recent, pe data de 1 aprilie anul 2025, a intrat în vigoare noul Cod funciar nr. 22/2024 (în continuare – Codul funciar). În acest articol vom oferi explicații cu privire la prevederile acestuia și consecințele noilor reglementări pentru sectorul bugetar.

În Parlament în calitate de inițiativă legislativă este înregistrat un proiect care prevede instituirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar destinate fermierilor, în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică și atmosferică din anul 2024.

Mecanismul instituit de art. 90/1 alin. (3/4) din Codul fiscal (în continuare – CF) presupune achitarea impozitului de la darea în folosință a proprietății imobiliare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător către persoanele prevăzute la art. 54 din Codul fiscal și alte persoane decât cele specificate la art. 90 din Codul fiscal.

Până la 29 septembrie curent agricultorii afectați de seceta din 2022 pot depune cererea de stabilire a cuantumului de motorină din ajutorul umanitar extern

În cazul refuzului arendașului de a se conforma cadrului normativ în vigoare și de a încheia un acord adițional la contractul de arendă funciară, privind ajustarea plății anuale de arendă a terenului, arendatorul urmează să demareze procedura de reziliere a contractului.

Proiectul noii legi cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 ianuarie 2023. Potrivit autorilor, principiile subvenționării în agricultură vor fi revizuite în contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la UE, precum și a angajamentelor internaționale asumate de țara noastră privind apropierea graduală a normelor naționale cu cele ale Politicii Agricole Comune.

Întreprinderea ia în arendă un teren cu destinația non-agricolă de la persoana fizică. Se reține în acest caz impozit la sursa de plată?

Potivit art.1288 alin.(1) și art.1300 alin.(1) din Codul Civil, prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă.

Urmează a fi utilizat echipamentul de casă și de control la comercializarea producției agricole de către gospodăria țărănească sau este scutită de utilizarea acestuia? Ce reprezintă gospodăria țărănească (de fermier)?

Agricultorii vor beneficia de subvenții complementare pentru acciza la motorină din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.

Întreprinderea individuală gestionează piața creată în baza deciziei consiliului local și conform deciziei de repartizare a terenului de pământ.

O persoană fizică – pensionară a încheiat un contract de arendă cu o gospodărie țărănească (de fermier). Potrivit acestuia, plata de arendă pentru terenul agricol a fost stabilită în formă nemonetară (grâu). După 6 luni după semnarea contractului, persoana fizică a vândut terenul. Ce venituri urmează să declare persoana fizică în Declarația cu privire la impozitul pe venit (CET18)?

SRL „X” efectuează un schimb de teren agricol cu persoana fizică „A”. Conform contractului, schimbul terenului are loc fără achitarea unei sume între părți. În contract este stipulat: „Valoarea bunului imobil, teren ce se înstrăinează

Autorii proiectului propun diminuarea ponderii valorii activităților agricole în rulajul agentului economic eligibil în cadrul Programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli de la 95% la 75%, acest fapt fiind argumentat de situația reală din teren, unde o bună parte din agricultori prestează servicii de natură agricolă (servicii de cultivare, arat, semănat etc.) altor agricultori, însă totodată acest fapt diminuează din ponderea activităților agricole ale agenților economici și implicit îi exclude din lista beneficiarilor Programului.

La 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit forma CET18 pentru anul 2023. În acest articol vom examina regimul fiscal al fiecărei surse

Modificări esențiale în modul de calculare, declarare și plată a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – contribuții) în anul 2025 în ceea ce ține de angajatori nu au intervenit. Calculul și declararea contribuțiilor precum și plata acestora sunt reglementate în legea de bază a asigurărilor sociale de stat – Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999).

Comisia agricultură și industrie alimentară a aprobat în ședința din 1 decembrie raportul la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.   Potrivit autorilor proiectului, scopul acestuia este facilitarea accesului producătorilor agricoli mici și micro la obținerea subvențiilor, noțiunea de „producătorul agricol micro” fiind propusă pentru includerea în categoriile de beneficiari de subvenții. La aceștia se vor atribui deținătorii unui teren agricol arabil cu suprafața de până la 2 hectare.

Politica agricolă reprezintă un domeniu de importanță strategică pentru economia națională, având un impact direct asupra securității alimentare și dezvoltării rurale. În contextul integrării europene și al globalizării, se impune adaptarea cadrului legislativ național pentru a răspunde noilor provocări și oportunități. În acest sens,