Astfel consideră expertul economic al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, Iurie Gotişan. Într-un studiu el a menţionat că „Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR) are un buget de circa 200 mil. lei pentru anul 2017, ceea ce constituie doar 0,3% din PIB, în timp ce Estonia şi Lituania alocă pentru acest domeniu circa 5% din PIB, iar Romania — peste 2,5%”.

Confirmarea stagiului de cotizare este o condiţie obligatorie la etapa survenirii unui anumit drept social. Legislaţia în domeniul asigurărilor sociale prevede diferite perioade de stagiu de cotizare, care necesită a fi confirmate de către persoana asigurată la solicitarea prestaţiilor. Pentru stabilirea unor tipuri de indemnizaţii durata stagiul de cotizare care urmează a fi confirmat variază de la o prestaţie la alta. În continuare propunem câteva aspecte de bază de care trebuie ţinut cont la necesitatea stabilirii diferitelor prestaţii de asigurare socială. Confirmarea stagiului de cotizare pentru acordarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă

Taxa pentru prestarea serviciilor de telefonie mobile, care constituie sursă de finanțare a Fondului de susținere a populației, va constitui în anul viitor 1,5% din venitul obținut din vânzările aferente acestor servicii. În prezent, aceasta constituie 2,5% din venituri. Prevederea este inclusă în politica fiscală și vamală pentru anul 2021 (Legea nr.257/2020), publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie curent. Prevederea va fi pusă în aplicare din 1 ianuarie 2022.

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

În luna august P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” vine cu o nouă ediție a revistei în care punem la dispoziția specialiștilor din domeniul fiscal, contabil, finanțe, asigurări sociale, resurse umane, jurisprudență etc. articole utile și relevante.   În numărului 5 (68) a revistei ce va ieși în curând de sub tipar, propunem articolul „Evidența combustibilului: aspecte contabile și fiscale”, elaborat de Marina Brihuneț, în care autorul descrie modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor de procurare a combustibilului; a reducerilor de preț aferente combustibilului procurat; de ținere a evidenței cardurilor valorice; de transmitere în gestiune a combustibilului șoferilor; de stabilire a normelor de consum de combustibil (inclusiv conform datelor calculatoarelor de bord,

Serviciul Fiscal de Stat,  ținând cont de impactul situației pandemice asupra mediului de afaceri, a amânat temporar acțiunile de monitorizare permanentă în cadrul Programului de conformare a contribuabililor pentru anul 2020 față de entitățile din domeniul HoReCa, în trimestrul III rămânând în vizorul autorității fiscale domeniile de activitate din construcții, agricultură,  transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate, precum și comerțul angro și cel electronic a mărfurilor.   Conform rezultatelor monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor publicat de SFS, în lunile ianuarie-septembrie ale anului curent față de contribuabilii incluși în lista celor cu risc sporit de neconformare au fost aplicate măsuri de sporire a gradului de respectare

(Continuare. Partea I în nr. 2 (72), 2022).   Mărimea pierderilor agricole prognozate spre recuperare de către entitatea cu activitate extractivă în cazul în care pe terenul atribuit se află o plantație perenă (vie sau livadă roditoare)este compusă din două părți: pierderi provenite din roada nerecoltată;

În Monitorul Oficial din 22 ianuarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 161 din 17 decembrie 2020 privind aprobarea Normelor de audit intern în sectorul public, ce au ca scop stabilirea cadrului general de organizare și desfășurare a activității de audit intern în entitățile publice, precum și ghidarea necesară pentru aplicarea în practică a prevederilor Codului etic, Cartei de audit intern și Standardelor naționale de audit intern.   Prevederile Normelor se aplică entităților publice care asigură activitatea de audit intern prin una din următoarele forme:  subdiviziune de audit intern instituită în structura organizațională proprie, audit intern prin asociere sau audit intern pe bază de contract.

În ședința de ieri, 30 noiembrie 2020, Executivul a examinat și a aprobat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2021 (FAOAM).   Documentul prevede că contribuţia de asigurări sociale de stat (CAS) obligatorii în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) la BASS va constitui 11331 de lei (pentru plătitorii specificați la pct.1.6, 1.7 şi 1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999) și de 24255 de lei – pentru plătitorii specificaţi la pct.1.61 din aceeași anexă. Pentru plătitori şi în condiţiile specificate la pct.1.9 CAS se stabileşte în mărime de 2886 de lei.

În contextul accelerării proceselor de globalizare și simplificării circulației transfrontaliere a mijloacelor financiare și a capitalurilor, schimbul reciproc de informații între state cu privire la activele financiare deținute de persoane fizice și persoane juridice pe teritoriul unui stat străin a devenit o necesitate stringentă pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale, precum și pentru consolidarea capacităților administrațiilor fiscale de colectare a impozitelor și taxelor.

Pe parcursul anului viitor vor fi efectuate 226 de lucrări statistice. Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 16 decembrie curent, proiectul  hotărârii cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2021.   Programul este format din două compartimente: lucrări și cercetări statistice realizate de Biroul Național de Statistică (107 titluri de lucrări) și lucrările executate, informații și date furnizate de către ministere, alte autorități ale administrației publice centrale și alte entități pentru elaborarea statisticilor oficiale (119 titluri de date statistice).

„Până la sfârșitul anului 2020, avem stringentă necesitate de a aproba în Parlament proiectul de politică bugetar fiscală pentru 2021 și proiectele Bugetelor anuale. Vom depune toate eforturile ca cel târziu pe 1 decembrie aceste proiecte să fie aprobate în Guvern. Acestea imediat vor merge la Parlament pentru examinare și votare în primă lectură, ca ulterior, către 20-21 decembrie, sa fie aprobate în lectură finală. Bugetul pentru 2021 a fost elaborat având la bază aceeași abordare ca în anul 2020, cu investiții masive în infrastructură și cu nivel majorat de plăți sociale”, a spus prim-ministrul Ion Chicu după tradiționala întrunire de luni cu președintele Parlamentului și președintele RM.  

Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021 votată de Parlament ieri, 16 decembrie 2020, în lectură finală, prevede uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor, cota standard fiind stabilită de 12%.   Astfel, conform modificărilor la art. 901 CF, din 1 ianuarie 2021 persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal (CF) vor reține un impozit în mărime de 12% (față de 10% în anul 2020) din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Istoria impozitării în Republica Moldova a cunoscut ca noțiune creșterea și pierderea de capital începând cu intrarea în vigoare a Titlului II al Codului fiscal (CF), în vigoare la 1 ianuarie 1998. Până la intrarea în vigoare, la 24 aprilie 1997, a prevederilor CF, impozitarea a fost reglementată de prevederile Legii nr. 1214 din 02.12.1992 Privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor, Legii nr. 1218 din 03.12.1992 Privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice și Legii nr. 662 din 23.11.1995 privind declararea veniturilor de către persoanele fizice. Odată cu operarea ultimelor modificări în legislația fiscală la capitolul Creșterea și pierderea de capital, au apărut discuții pe aspectele aplicării acestor prevederi începând cu 2020.

În cadrul versiunii anterioare a sistemului „e-Factura”, facturile fiscale (FF) erau semnate în mod obligatoriu de către două persoane responsabile ale furnizorului sau de către o singură persoană cu aplicarea a două semnături electronice. Drept urmare, FF trecea prin statutul „Aplicată prima semnătură”, apoi „Aplicată a doua semnătură”. La aplicarea primei semnături electronice, FF i se atribuia seria și numărul, iar la aplicarea celei de-a doua semnături electronice se plasa de către sistem, în mod automat, data eliberării FF, care era egală cu data semnării nemijlocite.

Prin reglementările art. 214 din Codul administrativ1 (CA), legislatorul a stabilit ca garanție a asigurării legalității acțiunea de suspendare a executării actului administrativ individual contestat – întrerupere temporară a efectelor juridice produse de un act juridic.   Suspendarea actelor administrative reprezintă o garanţie a asigurării legalităţii, ce intervine, însă, în cazuri de excepție, în situaţii limită, și are în vedere fie întreruperea temporară a producerii de efecte juridice (ceea ce înseamnă că actul era în vigoare), fie amânarea pentru o perioadă a producerii de efecte juridice.

Ministerul Finanțelor comunică că Vicepremierul Serghei Pușcuța și Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, au avut o întrevedere cu membrii Asociației Investitorilor Străini. Subiectele de discuție au vizat propunerile privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, prevederile noului Cod Vamal, modificările inițiate la Catalogul Mijloacelor Fixe, etapa implementării monitorizării electronice a vânzărilor, precum și alte subiecte de actualitate.   Conducerea Ministerului Finanțelor a exprimat deschidere față de mediul de afaceri în vederea identificării priorităților pentru continuarea colaborării comune. De asemenea, Vicepremierul Serghei Pușcuța a îndemnat reprezentanții mediului de afaceri să participe activ la elaborarea, expertizarea și implementarea propunerilor de politică fiscală și vamală.

Astăzi marcăm una dintre cele mai semnificative sărbători naționale – Ziua Independenței. Este evenimentul ce definește valorile spre care au tins predecesorii noștri și pe care noi trebuie să le păstrăm cu sfințenie: libertatea, integritatea, unitatea, patriotismul.   Fiecare dintre noi, prin aportul său, poate contribui la crearea unei realități în care domină echilibrul social, respectul și prosperitatea țării în care ne-am născut. Fiecare dintre noi trebuie să dea dovadă de înțelegere, toleranță, empatie și să ofere ajutor și suport celor ce au nevoie de el.   Stimați cetățeni!    Cu ocazia Zilei Independenței, P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” Vă urează sănătate, liniște și prosperitate. Fie ca în țara noastră să domnească buna-credință, patriotismul, respectul între oameni și generații. Sperăm la un viitor mai luminos și suntem convinți că vom trece peste toate provocările!     La mulți ani, Moldova!   La mulți ani, țara mea!

Datele din Registrul semnelor nominale personale, în care Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării înregistrează semnele nominale ale producătorilor de metale şi pietre preţioase, ar putea fi optimizate.   Ministerul Finanțelor și Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării au elaborat un proiect  de modificare al Ordinului nr. 10/2006 privind aprobarea Regulamentului cu privire la înregistrarea semnelor nominale personale aplicate pe articole şi obiecte fabricate din metale preţioase şi pietre preţioase.

Organele competente ale emitentului de valori mobiliare ar putea decide nedezvăluirea unor informaţii, cu condiţia anunțării despre acest fapt a acţionarilor societăţii. Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul  hotărârii privind modificarea Regulamentului cu privire la dezvăluirea informației de către emitenții de valori mobiliare.    Astfel, în scopul evitării prejudierii reputației entității, organul competent ar putea avea dreptul să nu dezvăluie informațiile în raport cu: