Suntem o societate cu răspundere limitată înregistrată în calitate de rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informației. Angajatorul a decis să achite pentru salariați si pentru membrii familiei acestora asigurarea facultativă de asistență medicală care constituie 6000 lei per persoana. Apare obligația entității de a calcula din suma asigurărilor facultative impozite aferente salariului (impozit pe venit, prime de asigurare obligatorie de asistenta medicală, contribuții de asigurări sociale)? Care este modul de declarare a acestora în dările de seamă fiscale (IPC21, IALS21, ISAPTI) ?

Desfășurarea procedurii de insolvabilitate se poate realiza în mai multe modalități, în funcție de starea financiar-economică a debitorului și scopul urmărit de debitor/creditori.

În sensul art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997), valoarea în vamă a mărfurilor importate constituie valoarea de tranzacție, respectiv prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri atunci când acestea sunt „vândute pentru export în Republica Moldova”.

În anul 2021, gospodăria țărănească „X”, plătitoare a TVA, deoarece nu respecta condițiile din art. 3 alin. (2) din CF a fost lichidată, iar drept consecință a fost creată o SRL, astfel având loc reorganizarea GȚ în SRL. În cazul examinat, care este modalitatea de declarare a obligațiilor privind impozitul pe venit pentru anul 2021? Pentru început e necesar de menționat că, în baza art. 3 alin. (2) din Legea privind gospodăriile ţărănești (de fermier) nr. 1353-XIV din 03.11.2000 (Legea nr. 1353/2000), suprafaţa terenurilor și mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale GȚ trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de 50% anual) a muncii personale a membrilor ei.

În prezentul articol vor fi examinate particularitățile procesului de determinare a costurilor unitare ale produselor cuplate și secundare. În acest scop, mai întâi de toate, este necesar de clarificat esența produselor cuplate și de indicat în ce condiții apar acestea.

Cererea de intervenţie a organului vamal în cazul mărfurilor susceptibile de a aduce atingerea drepturilor de proprietate intelectuală se depune de către titularul dreptului respectiv la aparatul central al Serviciului Vamal în formă scrisă sau în formă electronică. Totodată, organul vamal poate solicita titularului informaţii referitoare la dreptul protejat până la notificarea acestuia despre o posibilă încălcare a dreptului de proprietate intelectuală.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 11 februarie a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale.

Ținând cont de faptul că se apropie termenul de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12) (în continuare Declarația VEN12), aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor nr. 153/2017, în continuare vom analiza și vom comenta modificările operate pe parcursul anului 2024 în Declarația vizată, de care urmează să ținem cont la completarea Declarației

În perioada 17-19 mai 2021 s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor (OMC), în cadrul căreia, de către Comitetul Tehnic de Evaluare Vamală (în continuare – Comitet), au fost adoptate și supuse aprobării de către Consiliul OMC două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe şi taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord1”.Totodată se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

În Republica Moldova circa 70% din seminţele livrate pe piaţă sunt de import şi doar 30%  de origine autohtonă. Una din cauzele care au dus la apariția acestei discrepanțe este agricultura comercială, care se bazează preponderent pe soiuri noi și metode industriale ce au menirea de a obține un randament sporit de producție a culturii de pe suprafața de teren agricol.   Totodată, specialiștii au constatat că, în condiţiile extinderii agriculturii bazate pe metode moderne și intensive de tip industrial, se pronunță problemele de eroziune genetică şi necesitatea de a conserva şi revitaliza seminţele tradiţionale.

О необходимости правильного оформления и документирования трудовых отношений, предоставлении своевременной и полной отчетности об осуществленных в пользу сотрудников выплат, которые впоследствии могут повлиять на расчет и предоставление социальных прав работников неоднократно напоминают и Национальная касса социального страхования (НКСС), и сотрудники Государственной налоговой службы, и Государственной инспекции труда. Выводы о последствиях небрежного оформления документов позволит сделать и приведенная далее ситуация.  

În baza art. 33 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală.      Potrivit art. 33 alin. (2) din Codul fiscal, suma scutirii personale, stabilită la alin.(1), va constitui 30 000 lei pe an pentru orice persoană care:

Certificatul de rezidenţă fiscală se eliberează de către Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.50/2017  al Ministerului Finanțelor și se utilizează în cazul în care contribuabilii înregistrați pe teritoriul Republicii Moldova intră în relații contractuale cu nerezidenți, în scopul beneficierii de prevederile convențiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între RM şi alte state.  

În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.16 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programelor activității de audit a Curții de Conturi pe anii 2020 și 20212, având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  

Produsul Intern Brut (PIB) al Moldovei în semestrul I al anului curent a atins în valoare nominală 104,2 mld. lei, fiind în creștere comparativ cu aceeași periodă din anul precedent cu 11,7%. Menționăm, indicatorul în cauză s-a redus cu 7,2% în semestrul I din anul 2020 față de semestrul I din anul 2019. Valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I curent față de semestrul I al anului trecut, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0%.   Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

În Monitorul Oficial al R. Moldova nr.17-19 din 17.01.2024 a fost publicată Legea nr.367 din 21.12.2023 pentru modificarea Legii nr.113/2010 privind executorii judecătorești (în vigoare din 17.01.2024). Totodată, în MO din 16 februarie 2024 a fost republicată Legea privind executorii judecătorești.

Achizițiile publice desfășurate în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii în anii 2019-2020 nu au întrunit în totalitate principiile fundamentale aplicate în acest domeniu, fiind identificate probleme ce țin de reglementarea necorespunzătoare a activității grupurilor de lucru pentru achiziții în cadrul autorităților contractante; calitatea redusă a planificării achizițiilor publice; digitalizarea neexhaustivă a achizițiilor publice de valoare mică, precum și lipsa sistemelor automatizate de monitoring, raportare și analiză a achizițiilor publice desfășurate.   În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.17 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului conformității

Dincolo de poziționarea pe piață și de produsele sau serviciile oferite, o companie nu poate supraviețui fără coloana ei vertebrală: angajații. În lipsa motivației care să îi împingă spre succes, ei își pot pierde interesul și sentimentul de apartenență, cu o serie de consecințe foarte grave pentru organizație. Dacă ești un manager abil, vei sta mereu cu ochii pe rezultate, dar îți vei pune la contribuție viziunea pentru viitor, prin câteva metode eficace. Stimulează echilibrul viață personală – job În ultimii ani, angajatorii devin din ce în ce mai conștienți cu privire la așteptările pe care le au angajații de la job, dincolo de salariu. O mare parte din cei care activează în companii vor să își mențină productivitatea, dar resimt tot mai mult presiunea unui ritm alert de zi cu zi.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Sunteți contabil și în practică vă confruntați cu multiple neclarități, precum:   Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot să conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și:  trebuie să includem în acestea procedurile contabile interne, aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizarea și administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; normele de pierderi stabilite și adoptate; coeficienții stabilirii și formării provizioanelor, corecțiilor compromise etc.;