Ministerul Finanțelor propune, prin proiectul politicii bugetar fiscale pentru anul 2025, modificarea alin. (81) al art. 102 din Codul fiscal (CF) care, în condițiile aprobării inițiativei, va extinde dreptul la deducerea sumei TVA pentru mărfurile distruse urmare a situațiilor excepționale, definite conform

Poate entitatea să revină la regimul fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii în cazul când potrivit rezultatelor activității, conform situaţiei din 31 decembrie a perioadei fiscale precedente celei de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de TVA fără drept de deducere sau din livrări scutite de TVA fără drept de deducere şi impozabile cu TVA în sumă de până la 1,2 mil. lei?

Potrivit art. 5 pct. 16) din Codul fiscal, activitate de întreprinzător, afacere (business) este orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă

În scopul promovării măsurilor aprobate prin politica bugetar fiscală și vamală 2025, dar și a oferii suportului mediului de afaceri în implementarea noilor prevederi, Ministerul Finanțelor, împreună cu Misiunea Înalților Consilieri ai Uniunii Europene, publicația periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” și Serviciul Fiscal de Stat, au organizat la data de 19 noiembrie

Verificarea termenului aflării pe teritoriul Republicii Moldova a mijlocului de transport declarat prin acțiune se realizează prin intermediului Portalului Serviciului Vamal, categoria Rapoarte ”Ghișeu unic”, raport statistic – ”Termen de ședere (180)” și raport statistic – ”Informații despre traversarea frontierei Republicii Moldova”.

Care sunt aspectele contabile, fiscale și vamale, la primirea de către o întreprindere de stat (municipală) neplătitoare de TVA, cu titlul gratuit, a unui activ nematerial de la persoana juridică nerezident (un soft - program informațional), ce va fi instalat la distantă ( prin internet)?

Conform art.95 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal în redacția Legilor nr. 171/2019 și nr.60/2020, nu constituie obiect impozabil cu TVA:    - livrarea către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, a proprietăţii întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 (în perioada de la 1 ianuarie 2020 până la 30 aprilie 2020 inclusiv);

Întrebarea ce ține de perioada reflectării în Anexa la Declarația TVA12 a facturilor fiscale primite în altă perioadă decât data livrării încă mai persistă la unii contribuabili. Ținând cont de acest fapt, reiterăm prevederile legislației.

Începând cu 1 iulie 2023, activitatea de comerț cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane și din autovehicule, precum și comerțul cu produse alimentare și mărfuri ușor

Hotărârea Guvernului nr.311/2023 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului pentru implementarea politicii fiscale și vamale, aprobată în cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 25 mai anul curent, a fost elaborată în temeiul art. XXVII alin.(3) din Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative

Cum vor fi reflectate în Declarația privind TVA, facturile fiscale eliberate/ primite de către subiectul absorbit în ultima perioadă fiscală privind TVA?

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare și a tipurilor de servicii prestate de către aceștia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă, scutite de TVA cu drept de deducere a fost extinsă.

În anul curent Serviciul Fiscal de Stat operează cu cu opt categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. Activitățile economice au fost evaluate prin prisma acestora și impactului neconformării asupra veniturilor bugetului public național administrate de SFS, fiind stabilite prioritățile de monitorizare pentru anul 2023.

Întreprinderea X, aflată în procedură de insolvabilitate, a livrat numele comercial către întreprinderea Y și a emis factura fiscală. Numele comercial al întreprinderii X nu este înregistrat drept proprietatea intelectuală. Este livrarea descrisă împozabilă cu TVA? Care este procedura de calculare și achitare a obligației fiscale?

Conform prevederilor art. 95 alin. (1) lit. e) din Codul Fiscal, procurarea proprietății subiecților impozabili declarați în proces de insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare și realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr. 149/2012, constituie obiect impozabil cu TVA. Astfel, în cadrul sistemului „e-Factura” s-a implementat funcționalul e validare și afișare a datelor privind procesul de insolvabilitate în care se află Furnizorul și/sau Cumpărătorul și/sau Transportatorul.

Începînd cu perioadele fiscale corespunzătoare anului 2021, subiecții impunerii cu taxa pentru apă prezintă, trimestrial, pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune, Darea de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN 21), aprobată prin Ordinul SFS nr. 376 din 27 iulie 2020.

Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului de lucrări statistice pentru anul 2024.

Aferent prevederilor art. 102 alin.10 lit. d) din Codul fiscal, entitatea a efectuat procurări în baza bonului fiscal emis de ECC conectat la MEV în valoare de 2100 lei, cu reducere de 10%, respectiv în bon e reflectată suma 1890 lei. Are dreptul entitatea să aplice norma dată?

Donațiile filantropice efectuate de SRL (aparat auditiv, cărucior pentru persoanele cu dezabilități) se iau în calcul la aprecierea plafonului de 1,2 mil.

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?