Conducerea Ministerului Finanțelor, în persoana șefului de Direcție politici fiscale și vamale, împuternicit cu exercitarea funcției de secretar de stat, domnul Dorel Noroc și conducerea Serviciului Fiscal de Stat, în frunte cu directorul instituției, domnul Serghei Pușcuța, au avut un dejun de afaceri cu Asociația Business-ului European (EBA). Reuniunea a avut loc în dimineața de astăzi, 16 mai 2019, la eveniment fiind prezenți circa 40 de reprezentanți ai mediului de afaceri din țară.

Prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, lansat în anul 2019 de Ministerul Finanțelor, au fost finanțate până în prezent 180 de afaceri ale tinerilor antreprenori, în sumă totală de 114,2 milioane lei. În primul trimestru al anului 2020 au fost creditate 33 de sub-proiecte în valoare de 19,4 milioane lei. Programul deja s-a extins în 34 de raioane ale țării și are acoperire națională prin filialele a 8 institutii financiare participante partenere.

Este necesar de a informa organul fiscal dacă sunt efectuate modificări la contractul de locațiune a imobilului, unde este înregistrată o subdiviziune a întreprinderii?   Conform art. 161 alin. (8) din Codul fiscal (CF), la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii.

Prima Conferință națională MoldTax ’20 organizată de Proactive Training & Consulting pe data de 1 noiembrie a întrunit peste 100 de participanți interesați de modificările în sistemul legislativ – atât deja puse în aplicare cât și cele ce vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. Atmosfera degajată și susținerea unui dialog între speakerii evenimentului și participanții la acesta (contabili, specialiști HR, administratori al întreprinderilor) au caracterizat conferința, iar organizatorii și-au exprimat convingerea că aceasta va deveni o tradiție, pentru că provocările și aspectele noi ale evidenței contabile și raportării financiare nu se sfârșesc aici. „A fi proactiv înseamnă să preiei controlul conștient asupra vieții tale, să fixezi obiective și să muncești pentru a le realiza. În loc să reacționezi la evenimente și să aștepți oportunități, crează-ți propriile evenimente si oportunități”, a sugerat la deschiderea evenimentului directorul PROACTIVE Daniela Secinschii.

Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

Persoanele ar putea să își înregistreze afacerea sub forma organizatorică  Gospodărie țărănească (GȚ)  și în cazul deținerii loturilor de pe lângă casă. În prezent, conform art. 2 din Legea privind gospodăriile țărănești  (de fermier), gospodăria țărănească este întreprinderea individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole.   Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat un proiect de lege  privind modificarea Legii nr.1353/2000 cu privire la gospodăriile ţărăneşti (de fermier) ce urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor generali din 9 iulie curent.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

Ministerul Finanțelor a convocat o nouă ședință a grupului de lucru responsabil de optimizarea raportării statistice, la care au participat reprezentații Biroului Național de Statistică, Cancelariei de Stat, Băncii Naționale a Moldovei, Serviciului Fiscal de Stat, Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Inspectoratului de Stat al Muncii, Confederației Naționale a Sindicatelor, Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri. În cadrul ședinței, membrii grupului de lucru au discutat despre relevanța și termenii de prezentare a 11 formulare care se referă la forța de muncă și comerțul interior de bunuri.

Ministerul Justiției în comun cu Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) au elaborat proiectul de lege privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Proiectul a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 12 septembrie curent și transpune prevederile directivelor europene în domeniu în legislația națională. Proiectul legii stabilește modul de constatare a încălcărilor legislației cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanțării terorismului de către entitățile raportoare, precum și modul de aplicare a sancțiunilor. Prevederile acestuia se propun a fi aplicate faptelor (acţiuni sau inacţiuni) săvârşite pe teritoriul RM, ce au ca obiect sau pot avea ca efect încălcarea legislației în domeniu.

Sistemele informaționale de stat, prin intermediul cărora autoritățile/instituțiile publice prestează diverse servicii, impun în mod direct deținerea instrumentului de identificare a persoanei în lumea virtuală și de semnare electronică a documentelor întocmite în cadrul acestora. Pornind de la necesitatea obținerii semnăturii electronice pentru utilizarea serviciilor electronice de către mediul de afaceri, dar și de către persoanele fizice, cetățenii RM devin titulari ai unui instrument care deschide accesul către o multitudine de date personale și confidențiale ale persoanei juridice

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.

Ministerul Economiei și Infrastructurii invită antreprenorii să aplice la Programul de digitalizare a IMM-urilor, lansat zilele trecute în cadrul unui eveniment online. „Lansăm un nou program de suport pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și punem la dispoziția antreprenorilor 20 mil. lei pentru dezvoltarea instrumentelor de comerț electronic. Acest instrument de susținere va ajuta producătorii autohtoni să-și digitalizeze procesele de business și să vândă produsele sau serviciile pe platforme online. Mulțumesc colegilor de la ODIMM, pentru că în termeni restrânși au reușit să elaboreze acest program și să identifice resursele financiare necesare pentru a oferi o soluție oamenilor de afaceri afectați de restricționarea comerțului pe durata crizei pandemice”, a declarat Sergiu Railean.

Notificările și înștiințările participanților la procesul insolvabilității, precum și dispozitivul  hotărârilor şi al încheierilor instanței de insolvabilitate se vor publica în Registrul cauzelor de insolvabilitate.   În Monitorul Oficial din 14 august 2020 a fost publicată Legea nr. 141 din 16.07.2020 pentru modificarea Legii insolvabilității.  

Progresul în constituirea platformelor industriale în regiunile țării a fost examinat în cadrul unei ședințe convocate la Guvern. Scopul de industrializare a țării e determinat de necesitatea creării a locurilor de muncă stabile în raioane, de deschiderea oportunități de creștere personală pentru tineri și de integrarea Republicii Moldova în fluxurile economice regionale globale.   Amintim că, Programul de industrializare presupune constituirea a 16 platforme industriale care vor oferi investitorilor posibilitatea de a construi uzine în zonele amenajate, cu acces la infrastructura rutieră, energetică, de alimentare cu apă și de canalizare.  

Odată cu elaborarea și adoptarea Legii nr.232/2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (în continuare - FGDSB), în calitate de persoană juridică de drept public, i-au fost atribuite noi competențe și atribuții, printre care se evidențiază – administrarea Fondului de rezoluție bancară, scopul

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), desi a transferat activitatea instituției la distanță, activează în regim normal și continua programele anunțate anterior. Astfel, la momentul actual femeile antreprenoare la toate etapele de dezvoltare ale afacerilor pot aplica la una din cele trei componente de suport ale Programului „Femei în afaceri”. Componenta I: „Suport la inițierea afacerii”

Tinerii antreprenori vor putea accesa în continuare credite cu dobândă redusă prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”, fondurile de finanțare în acest sens fiind suplinite cu 100 mil. lei pentru anul 2020. Rata maximă pentru beneficiari nu va depăși 6,5%. Programul extins are scopul de a susține tinerii antreprenori în capitalizarea inițială a afacerilor sale private, de a crea noi locuri de muncă, ținând cont de necesitatea acordării sprijinului suplimentar acestora prin reducerea dobânzilor la creditele noi contractate prin băncile comerciale.

În Monitorul Oficial din 12 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 94 din 25 februarie 2021 cu privire la modificarea Instrucțiunii privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul SFS nr. 352 din 28 septembrie 2017. În temeiul prevederilor art. 1323 alin. (10) din Codul fiscal, precum și întru asigurarea executării art. 167 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 8 februarie 2007, ediţie specială), cu modificările ulterioare, și Legii privind modificarea unor acte normative nr. 257 din 16.12.2020,

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) va înregistra și supraveghea agențiile de rating de credit, rezultatele cărora vor fi utilizate în contextul legislației privind piața financiară nebancară. Această normă va completa Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare și se conține într-un proiectul înaintat pentru consultări publice. Conform autorilor, inițiativele elaborate transpun în legislația națională Regulamentul Uniunii Europene din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit.

Ținând cont de ajustările efectuate în textul Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare Legea nr.845/1992), în partea ce vizează măsurile de plafonarea a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice, în prezentul articol se propune examinarea principalelor întrebări aferent noilor reglementări prevăzute la art.6 din lege, în partea ce vizează drepturile și obligațiile  întreprinderilor.     Este necesară deschiderea conturilor curente de către plătitor în vederea onorării obligațiilor de plată?