Codul fiscal statuează că dreptul de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Totodată, articolul 83 alin. (2) lit. a) din CF prevede că, sunt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice care au obligații privind achitarea impozitului. Acestea sunt: — persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în RM și din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM; — persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM;

Proiectul ce are drept scop reducerea presiunii sancționatorie asupra business-ului a fost din nou discutat în cadrul ședinței unui grup de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, acesta fiind prezidată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici. Discuțiile au avut loc în urma solicitării ca autoritățile implicate să remită propuneri de îmbunătățire a proiectului. Astfel, 13 instituții au remis avizele asupra proiectului.

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 426 din 15 mai 2018 cu privire la unele aspecte ce ţin de evidenţa stagiului de muncă şi la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007, Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare CNAS) se obliga să scaneze informaţia din carnetele de muncă, iar angajatorii au fost obligaţi să prezinte carnetele de muncă ale angajaţilor pentru a fi scanate. Procesul urma să fie definitivat la data de 15 decembrie 2018. În condiţiile în care subiectul respectiv a fost mediatizat prin mai multe surse mass-media, inclusiv Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md”, la expirarea termenilor de scanare au început să parvină un şir de adresări de la persoanele fizice care nu sunt încadrate în câmpul muncii şi până la etapa actuală nu au prezentat carnetele pentru scanare.

Fondul Ecologic Naţional (FEN) se formează din alocațiile anuale de la bugetul de stat și reprezintă totalitatea mijloacelor bugetare destinate finanţării programelor în domeniul protecţiei mediului înconjurător. Volumul FEN se aprobă prin legea anuală a bugetului de stat, iar sursele sunt gestionate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), în baza deciziilor aprobate de către Consiliul de Administrare al FEN.

Procesul contravenţional are drept scop constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea acesteia, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, se spune în art.374 alin.(2) din Codul contravențional (CC). Prin Legea privind modificarea unor acte legislative nr.159 din 12 octombrie 2018, în CC a fost introdus un nou tip de contravenție — imixtiunea în procesul contravențional. Imixtiune, potrivit dicționarului explicativ a limbii române (DEX) reprezintă amestec nemotivat și nedorit în treburile altcuiva.

Denunţarea practicilor ilegale şi a altor dezvăluiri de interes public prin promovarea climatului de integritate în sectoarele public și privat, dar şi asigurarea protecției avertizorilor împotriva răzbunării, prevenirea și sancţionarea răzbunărilor împotriva avertizorilor de integritate sunt scopurile proiectului de lege privind avertizorii de integritate, aprobat în şedinţa Guvernului de ieri, 12 martie. Astfel, Executivul susţine dezvăluirile acţiunilor ilegale din cadrul entităţilor publice şi private, descrie procedura de examinare a acestor dezvăluiri, prevede drepturile avertizorilor de integritate şi măsurile de protecție ale acestora, obligațiile angajatorilor, competențele autorităților responsabile de examinarea unor asemenea dezvăluiri.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea articolelor ce aduc utilizatorilor noștri claritate în modul de aplicare a prevederilor Codului civil modernizat, care va intra în vigoare din 1 martie 2019. Amintim că primul articol a fost plasat de noi imediat după adoptarea în lectura a doua a acestui important act. Al doilea articol, tematica căruia este regimul contractului de vânzare-cumpărare, a fost oferit cititorilor la inceputul lunii ianuarie curent, iar astăzi vă prezentăm aspectele ce țin de mijloace de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației.

Începând cu 1 ianuarie 2019, persoanele decorate cu distincţii de stat de tip „cruce” vor beneficia de dreptul la alocaţie nominală. Cuantumul alocației va fi de 100 de lei lunar. Legea pentru modificarea Legii cu privire la veterani a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 octombrie curent.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în scopul exercitării administrării fiscale, îndeplinește funcțiile de control fiscal, constatarea contravențiilor, prevenirea şi combaterea încălcărilor fiscale, inclusiv a evaziunii fiscal, constatarea infracțiunilor prevăzute la art.241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal, cât și de examinare a contestațiilor.

Conform art. 1628 alin. (2) din Codul civil (CC), fidejusiunea este obligația garantului (fidejusorul) asumată în folosul unui creditor cu scopul de a garanta obligația pe care debitorul o datorează creditorului (obligația garantată) şi care apare şi devine scadentă doar dacă apare şi devine scadentă obligația garantată.

La 17 august 2018 a fost publicat decretul de promulgare a Codului administrativ al RM (CA). Cu toate că a fost publicat în august anul trecut, CA a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. Din această dată au fost abrogate Legea contenciosului administrativ și Legea cu privire la petiționare. Codul administrativ reglementează, începând cu 1 aprilie curent, procedura de examinare a litigiilor împotriva actelor/acțiunilor administrative ale autorităților publice. Este de menționat că prevederile CA se aplică și asupra litigiilor care vor fi inițiate de contribuabili contra Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

Partea I. Codul penal va fi completat cu un nou articol — 911, ce va reglementa liberarea de pedeapsă penală în cazul săvârșirii a unei infracțiuni pentru prima dată.

În ultimul timp, tot mai frecvent, apar relații între subiecții activității de antreprenoriat care apelează la entități specializate în colectarea/recuperarea creanțelor. Entitățile care întâmpină dificultății privind încasarea sumelor de la debitorii săi, de obicei, angajează o entitate specializată în colectarea/recuperarea creanțelor (în continuare — entitatea colector) sau prin încheierea contractelor de prestare a serviciilor, sau a contractelor de cesiune de creanță.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri şi conturi în valoare de peste 21 mil. lei, comunică Centrul Național Anticorupție (CNA). Săptămâma trecută sechestrul a fost aplicat pe bunuri imobile, terenuri, conturi bancare şi automobile în cadrul mai multor dosare aflate în gestiunea Centrului. Concomitent, ARBI a efectuat investigaţii paralele în baza a 64 de delegaţii ale procurorilor în privinţa a 274 de subiecţi.

1. (35.1.20) La transmiterea activelor în leasing, arendă, locațiune, transmitere la prelucrare etc., fără transmiterea dreptului de proprietate, care documente primare trebuie să elibereze agentul economic, pe aceasta operațiune?

Potrivit art. 34 alin. (22) şi (23) din Codul contravenţional (CC), comiterea repetată de către persoana juridică, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate în partea specială a cărții întâi a CC se sancţionează cu amendă în mărime dublă din suma amenzii în valoarea limitei maxime stabilite. Comiterea de către persoana juridică a treia oară şi mai mult, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate se sancţionează cu amendă în mărime triplă din suma amenzii în valoarea limitei maxime, indicată în partea specială a cărţii întâi.

Atât agenții economici, cât și persoanele fizice care utilizează și prelucrează date cu caracter personal vor fi supuse controalelor din partea inspectorilor Centrului Național privind Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Circa 600 de dosare pentru obținerea practicii libere a medicului de familie au fost depuse în adresa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Acest fapt a determinat extinderea de către minister a termenului de depunere a cererilor până la acoperirea tuturor pozițiilor libere a medicilor titulari. Autoritatea mai comunică că din partea medicilor de familie au parvenit mai multe solicitări de prelungire a termenului, pentru că unii medici sunt în proces de pregătire a dosarelor și nu au reușit depunerea acestora la minister.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?