Începând cu 1 iulie 2014, antreprenorii din 66 de ţări, inclusiv cei din Republica Moldova, pot beneficia de mijloacele financiare ale Fondului olandez pentru Creştere Pozitivă (The Dutch Good Growth Fund – DGGF). Acesta este parte a bugetului Ministerului Afacerilor Externe al Olandei. Scopul DGGF este de a acorda suport întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) din Olanda şi antreprenorilor din pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare prin facilitarea finanţării investiţiilor locale şi exporturilor.

Cu toate că trebuia să fie deja aprobat şi de Guvern, şi de Parlament, proiectul legii bugetului de stat nu a fost făcut public deocamdată, astfel că riscăm să începem noul an fără cea mai importantă lege – cea a bugetului. Totuşi, reperele proiectului se regăsesc în Cadrul Bugetar pe termen mediu 2015-2017, elaborat de ministerul Finanţelor. Şi dacă în perioada electorală autorităţile au sporit cheltuielile sociale, în cel mai recent raport de ţară Fondul Monetar Internaţional recomandă ca în următorul an să strângem cureaua, pentru a nu admite creşterea explozivă a deficitul bugetar, care ar putea ajunge până la 7,1% din PIB.

Marile bănci din Europa vor să vândă active neperformante a căror valoare se ridică la 1.720 miliarde dolari, pe fondul intensificării concurenţei între cumpărători şi a presiunilor autorităţilor de reglementare, iar eliberarea de capital ar putea fi benefică economiei prin creşterea creditării.

Instituţiile de creditare spaniole vor să atragă aproximativ 30 miliarde de euro (23,89 miliarde de lire sterline) din noul program de credite ieftine demarat de BCE, pentru a stimula acordarea de credite către firme şi gospodării, a declarat ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, transmite Reuters. Programul, denumit TLTRO, permite băncilor să împrumute bani pentru o perioadă de patru ani la costuri fixe scăzute, astfel încât să poată acorda mai multe credite şi să stimuleze creşterea economică.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) analizează schimbarea regulilor pentru acordarea de împrumuturi mari ţărilor cu probleme financiare şi eliminarea excepţiei care a permis creditarea Greciei în 2010 fără o restructurare în prealabil a datoriei statului elen, potrivit Bloomberg.

Comisia Națională a Pieței Financiare, asemenea BNM, a operat modificări normative care prevăd condiții mai puțin severe în ce privește constituirea de provizioane pentru creditele acordate de asociațiile de economii și împrumut unor categorii de debitori. Împrumuturile în scopul cultivării şi/sau prelucrării şi conservării, şi/sau comercializării fructelor şi legumelor, împrumuturile în scopul producerii, prelucrării şi/sau conservării cărnii şi a produselor din carne şi împrumuturile în scopul viticulturii, vinificaţiei, precum şi comerţului cu produsele vitivinicole, acordate de către AEÎ sunt categoriile de credite care vor fi supuse unor cerințe mai avantajoase privind clasificarea în scopul constituirii de provizioane pentru acoperirea pierderilor din împrumuturi.

Banca Centrală Europeană a înaintat şi mai mult pe terenul po­liticilor neconvenţionale bă­tut înainte de SUA şi Marea Bri­tanie reducând dobânda de po­litică monetară de la 0,15% la minimul re­cord de 0,05% şi pe cea a depozitelor con­stituite de bănci de la -0,1% la -0,2% şi va lan­sa două programe prin care va cumpăra pro­duse financiare structurate şi obligaţiuni ga­rantate cu ipoteci emise de băncile din zona euro.

Fluxurile financiare ale vinificatorilor din Moldova în perioada 2006-2013 s-au redus cu 373,5 mil. ($26 mil.). Potrivit agenţiei „INFOTAG”, citând datele unui studiu realizat de Oficiul Național al Viei și Vinului privind situația financiară a celor 18 cele mai mari companii vinicole, cărora le reveneau 80% din exportul de vin în Rusia, situația financiară dificilă a vinificatorilor la direct este legată de nevoia de a deservi împrumuturile în valoare totală de 1,1 mlrd de lei (80,8 mil. dolari).

Pînă pe 15 octombrie va fi anunțată procedura de recepționare a actelor și cea de a eliberare a împrumuturilor agenților economici din creditul polonez în valoare de 100 mil. euro. Din acestea 90 la sută sunt destinate agriculturii, iar printr-o decizie a guvernului, Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (AIPA) a fost desemnată în calitate de instituție implementatoare.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au discutat sâmbătă soluţii pentru finanţarea economiei comunitare cu sume de ordinul miliardelor de euro fără să crească datoriile, ei analizând opţiuni de la crearea unei pieţe de capital pan-europene până la înfiinţarea unui fond uriaş de investiţii. Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generaţie, miniştrii de Finanţe au însărcinat Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creştere şi să decidă cum să fie finanţate, relatează Reuters.

Parlamentul bulgar a adoptat marţi seara, în primă lectură, un buget rectificativ propus de către Guvernul demisionar al premierului Plamen Oreşarski în vederea soluţionării crizei bancare din ţară. Astfel, deficitul public bugetar va creşte la 2,7% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2014, cel prevăzut iniţial fiind de 1,8%, cu scopul de a ajuta a patra bancă din ţară, Corporate Commercial Bank (CCB), aflată în pragul falimentului.

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a prezentat astăzi într-o conferinţă de presă Raportul de activitate al instituţiei şi evoluţia pieţei financiare nebancare în anul 2013. Intrarea în vigoare în septembrie 2013 a Legii privind piaţa de capital şi elaborarea, modificarea sau completarea altor zece proiecte de acte legislative au fost apreciate drept principalele realizări. Activităţile desfăşurate anul trecut „fac parte din agenda de reforme cuprinse în Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011-2014 şi planul de acţiuni pentru implementarea acesteia”, a spus Artur Gherman, preşedintele CNPF.

Împreună cu cele 2,8 milioane anunţate mai devreme, SUA vor contribui cu peste 10 milioane de dolari la programe de dezvoltare economică în Moldova în anul 2014, cu un accent semnificativ pe competitivitatea sectorului privat în agricultură. Despre acest fapt se anunță într-un comunicat de presă al Ambasadei SUA în Moldova.

Posibilităţi extinse în obţinerea subvenţiilor şi finanţării întreprinderilor mici şi mijlocii din Moldova. Aceasta a fost tema şedinţei clubului de presă a delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, care a avut loc luni la Chişinău. Potrivit agenţiei «Infotag», reprezentanţii Comisiei Europene (CE), ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi ai Băncii Europene de Investiţii (BEI) le-au spus jurnaliştilor că începînd cu semnarea şi ratificarea Acordului de asociere cu UE cresc posibilităţile de a primi finanţare pentru realizarea proiectelor de infrastructură, dezvoltarea businessului cu scopul majorării potenţialului de export.

Un proiect de modificare şi completare legii privind reglementarea valutară prezentat spre dezbateri publice de către BNM stipulează excluderea dreptului persoanelor juridice rezidente de a primi de la persoane fizice nerezidente numerar în valută străină sub formă de împrumuturi /credite. De acest drept beneficiau prestatorii de servicii de plată nebancari rezidenţi.

Banca Centrală Europeană (BCE) va menţine probabil dobânzile la un nivel scăzut cel puţin până la sfârşitul anului 2016, a indicat preşedintele BCE, Mario Draghi, într-un interviu pentru publicaţia olandeză De Telegraaf, preluată de Bloomberg. "Am prelungit accesul băncilor la lichiditate nelimitată până la sfârşitul anului 2016. Este un semnal. Programul nostru pentru susţinerea creditării către companii va continua patru ani. Asta arată că dobânzile vor rămâne scăzute o perioadă prelungită. Dar ulterior, vor creşte odată cu întărirea recuperării economice", a răspuns Draghi la întrebarea cât timp vor rămâne scăzute dobânzile.

Proprietarii de locuinţe şi antreprenorii mici şi mijlocii, inclusiv cei din satele moldovenești care vor să-şi reducă cheltuielile prin economii la energie, au acum posibilitatea să obţină credite de investiţii avantajoase în cadrul proiectului de creditare a eficienţei energetice. În acest sens, Compania Financiară „Prime Capital”, împreună cu Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltarea Internaţională (USAID) şi Ambasada Suediei au semnat un Acord de asistenţă în valoare de 3,5 milioane de dolari pe un termen de 15 ani.

FMI a crescut în ultimii ani numărul condiţiilor ataşate împrumuturilor acordate ţărilor care întâmpină dificultăţi financiare, în pofida promisiunilor de a limita ceea ce criticii instituţiei internaţionale consideră a fi cereri oneroase, arată un studiu. Ţările care sunt disperate să obţină bani de la FMI sunt în dezavantaj în discuţiile cu instituţia, care se desfăşoară similar unor negocieri «cu pistolul la tâmplă», potrivit unui studiu al Eurodad, o reţea de 48 de ONG-uri din 19 ţări europene, cu activitate în domenii precum finanţarea pentru dezvoltare şi combaterea sărăciei.

Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2013 a fost prezentat astăzi în cadrul şedinţei Guvernului, de către ministrul Finanţelor, Anatol Arapu. Astfel, în anul 2013 la bugetul de stat pe toate componentele au fost acumulate venituri în sumă totală de 22436,7 mil. lei. Comparativ cu anul 2012, veniturile au înregistrat a creştere de 11,7%, sau cu 2346,1 mil. lei. Din suma totală a încasărilor, veniturile fiscale au constituit 81,7%, veniturile nefiscale — 3,6%, mijloacele speciale ale instituţiilor publice — 2,9%, iar granturile au constituit — 8,7% din total venituri.

Veniturile la bugetul de stat pe toate componentele în primul trimestru al anului 2014, au constituit 5151,9 mil. lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2013, s-a înregistrat o creştere a veniturilor cu 682,3 mil. lei sau cu 15,3 la sută. Din suma totală a veniturilor bugetului de stat, la componenta de bază au fost acumulate venituri de 4688,5 mil. lei. cu 14,1 % mai mult decît în anul 2013.