Intrarea în vigoare a Legii nr. 59/2021 („legii prevenției”), care pune accentul pe prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului de stat, oferă contribuabililor posibilitatea conformării și de corectare a unor devieri admise de la legislația în vigoare. Totuși, în situațiile în care planul de remediere nu va fi realizat, persoanele fizice și juridice vor fi penalizate. Astăzi ne vom referi la amenda contravențională.   Potrivit definiției, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravențional (CC). Aceasta se stabileşte în unităţi convenţionale, o unitate convenţională (UC) fiind egală cu 50 lei. În continuare vom răspunde la cele mai des abordate întrebări la capitolul amenzi contravenționale.

Pentru anul 2020 (conform Anexei 8D din Declarația privind impozitul pe venit (forma VEN12) întreprinderea „M” SRL, plătitor al TVA, a reflectat impozit pe venit spre achitare către fiecare termen a câte 30000 lei.  În luna august 2020, întreprinderea a achitat în prealabil (avans) dividendele pentru anul 2020 în sumă de 200000 lei și impozit în sumă de 24000 lei. Către 25 septembrie 2020 ce sumă a impozitului pe venit în rate urmează să achite întreprinderea „M”: 30000 lei sau se trece în cont suma impozitului pe venit achitat în urma achitării impozitului pe venit în rate?

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

Cea de-a doua ședință a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriatul Social și-a desfășurat lucrările la 17 septembrie 2019. În cadrul evenimentului, care a avut loc la Ministerul Economiei și Infrastructurii, au fost puse în discuție componența grupului de lucru pentru analiza activității persoanelor juridice cu statut de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, precum și despre provocările privind dezvoltarea antreprenoriatului social în țara noastră. Conform Raportului de analiză elaborat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în cadrul proiectului „Economic Policy Advice to the Moldovan Government”, antreprenoriatul social în Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără eforturi constante, susținute de toți actorii implicați.

În UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, cu asistența UE, a fost reconstruit cel puțin un obiect de infrastructură socială în fiecare dintre cele 40 de localități. De asemenea, au fost lansate sau dezvoltate 63 de întreprinderi mici și mijlocii, creându-se peste 180 de locuri de muncă. Totodată, în regiune au fost create șapte servicii intercomunitare de gestionare a deșeurilor și au fost realizate 105 proiecte de dezvoltare rurală, prin intermediul inițiativei europene LEADER. Sunt doar câteva dintre rezultatele obținute de programul „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia" (SARD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Rezultatele au fost prezentate la Comrat, în cadrul evenimentului de încheiere a activității de trei ani a programului SARD.

Conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, doar în prima lună a anului 2020 prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă a fost achitată de circa 23 mii de cetățeni, în creştere cu peste trei mii în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Suma primelor a depășit 39 mil. lei, fiind cu patru mil. lei mai mare față de suma acumulată în luna ianuarie 2019. Din numărul total de plătitori, peste 15 mii de persoane au beneficiat de reduceri în proporţie de 50% din valoarea primei. Este vorba despre fondatorii de întreprindere individuală, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, alţi cetăţeni care nu sunt angajaţi şi nu sunt asiguraţi de Guvern, cetăţenii străini cu drept de şedere provizorie în Republica Moldova.

Gospodăria țărănească este fondată în anul 2015 de un singur fondator. În anul 2018, fondatorul a primit ca donație un teren agricol (vița de vie) costul fiind evaluat la 37174 lei. Este în drept gospodăria țărănească să calculeze amortizarea în scopuri financiare și în scopuri fiscale? Aceasta va fi deductibilă?

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Entitatea care are ca activitate de bază producerea și comercializarea mărfurilor, a primit pe parcursul anului o subvenție pentru procurarea mijloacelor fixe în sumă de 56 000 lei. Totodată, a mai primit un grant în mărime de 10 000 lei, destinat serviciilor de reclamă cu scopul de a promova pentru export mărfurile produse în Republica Moldova. Însă dat fiind faptul că costul efectiv al mijlocului fix procurat depășește suma subvenției acordate, entitatea a contribuit la achiziționarea acestuia cu 10% din valoarea lui. Totodată, a mai suportat și cheltuieli adiționale privind reclama în mărime de 5000 lei. Cum urmează a fi reflectate sumele date în Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12)?

Normele ce ţin de asigurarea socială a persoanelor asigurate angajate la întreprinderile rezidente a Parcului IT sunt expuse în Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (Legea nr. 77/2016), care stipulează că salariaţii rezidenţilor parcului beneficiază de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat din bugetul asigurărilor sociale de stat, conform legislaţiei în vigoare.Venitul lunar asigurat al acestor salariaţi va constitui 68% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul  respectiv. Salariaţii rezidenţilor parcului obţin statutul de persoană asigurată în sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în baza informaţiei actualizate şi prezentate în Darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, conform legislaţiei în vigoare.  

Are dreptul un agent economic cu statut de persoană fizică (ÎI sau GȚ) să suporte cheltuieli de reprezentanță? Și daca da, care este modalitatea lor de deducere și reflectare în Declarații? În conformitate cu art. 24 alin. (3) din Codul fiscal (CF), deducerea cheltuielilor de reprezentanță a agenţilor economici se permite în limitele stabilite de HG „Cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit” nr. 693 din 11.07.2018 (HG nr. 693/2018), cu modificările și completările ulterioare.

Persoana juridică își exercită, de la data constituirii, drepturile și își execută obligaţiile prin administrator. Are calitatea de administrator persoana fizică sau, în cazurile expres prevăzute de lege, persoana juridică care, în condiţiile legii și ale actului de constituire, este desemnată să acţioneze, în raporturile cu terţii, individual sau colectiv, în numele și pe contul persoanei juridice (art. 177 din Codul civil (CC)).  

Pe parcursul lunii decembrie, entitatea a compensat pagubele materiale aferente unei clădiri (apartament) în sumă de 100 000 lei și, totodată, a procurat un automobil în valoare de 200 000 lei de la o persoană fizică. Ce obligații fiscale apar în cazul dat pentru întreprindere? Urmează a fi reflectate aceste plăți în darea de seamă lunară (IPC18) și anuală (IALS18), luând în considerație faptul că într-un caz plățile menționate sunt scutite de impozitare, iar în celălalt nu apare obligația reținerii unui impozit la sursa de plată?

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Companiile vor putea apela la un agent de muncă temporară, care le va pune la dispoziție un salariat ce va activa pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar. Misiunea de muncă temporară la aceeași întreprindere va putea fi exercitată pentru un termen maxim de 24 de luni. Reamintim că a fost elaborat un proiect de lege ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea mai multor acte legislative, inclusiv a Codului muncii.

După cum cunoaştem, legislaţia în vigoare stipulează că angajatul întreprinderii nu are dreptul să lucreze în perioada în care se află în concediu medical. Vrem să ştim dacă norma respectivă se răsfrânge şi asupra perioadei achitate din contul angajatorului, adică pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă, şi cum poate afla angajatorul că angajatul nu mai activează prin cumul în cadrul altei entităţi economice?

Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.