În articol se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri din domeniul fiscal și vamal care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

Constatarea amiabilă de accident reprezintă o procedură simplificată şi benevolă de soluţionare a daunelor provocate în cazul accidentelor minore, fără victime și fără a apela Poliția, doar cu implicarea companiei de asigurări. Constatarea amiabilă de accident reprezintă un proces convenabil pentru ambii șoferi implicați în accident, în contextul în care părţile implicate în accidentul rutier nu mai trebuie să apeleze autoritățile (Poliţia) pentru a stabili circumstanțele evenimentului.

Studiu de caz. Entitatea A a semnat un contract de antrepriză cu entitatea B în luna februarie 2022. Conform contractului, entitatea A urmează să efectueze lucrări de termoizolare a blocului locativ în proces de construcție al entității B, în valoare totală de 2 mil. lei (fără TVA).

O problemă deseori abordată de către Curtea de Conturi este interpretarea eronată de către persoanele responsabile din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare a cadrului normativ

Prevederile Codului Civil nu interzic realizarea activului entității unei persoane fizice, inclusiv persoanei fizice – fondatorul entității respective. Totodată, potrivit art. 992 alin. (1) și (2) din Cod, contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane

În Monitorul Oficial din 14 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 23 din 12 ianuarie 2022 cu privire la aprobarea Documentului unic de program pentru anii 2022-2024, care reprezintă planificarea pe termen mediu a măsurilor de implementare a Strategiei naționale de dezvoltare regională, fiind o sinteză a programelor operaționale regionale și include lista proiectelor prioritare de dezvoltare regională, selectate în baza unui concurs, ce urmează a fi implementate în următorii trei ani.

Deșeurile de cupru, fier și oțel, cele din aluminiu (inclusiv aliajele de aluminiu), cioburile de sticlă și compostul, la îndeplinirea unor anumite criterii, ar putea să nu mai fie calificate ca deșeuri, în scopul promovării reciclării acestora, asigurării unui nivel ridicat de protecție a mediului, reducerii consumului de resurse naturale și a cantității de deșeuri direcționate spre eliminare.   Ministerul Mediului propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru cele 5 fluxuri de deșeuri menționate. Proiectul conține și Indicațiile metodice privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu, ce vor oferi Agenției de Mediu o metodologie generală de stabilire

În următoarea perioadă, dezvoltarea regională din Republica Moldova se va axa pe trei obiective generale: creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.   În Monitorul Oficial din 1 aprilie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 40 din 26 ianuarie 2022 cu privire la

Contabilitatea activităților auxiliare În componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: • secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); • transportul auto (subcontul 8122); • asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123); • întreținerea și exploatarea buldozerelor (subcontul 8124); • întreținerea și exploatarea compresoarelor (subcontul 8125) etc.

Guvernul a aprobat astăzi, 3 decembrie,  proiectele hotărârilor pentru aprobarea avizului amendamentelor la proiectele legii bugetului de stat,  legii bugetului asigurărilor sociale de stat  și legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2022.   Potrivit ministrului Finanțelor, Dumitru Budianschi, la proiectul legii bugetului de stat au fost înregistrate 51 de amendamente, care conțin 337 de propuneri, fiind solicitate resurse financiare suplimentare în sumă de circa 504,5 mil.lei și redistribuiri de alocații în sumă de 24 mil. lei, precum și propuneri de ordin redacțional. Dintre acestea au fost susținute integral 2 amendamente ce se referă la domeniul salarizării în sectorul bugetar.

Potrivit modificărilor operate la art. 187 alin. (21) lit. i) din Codul fiscal (în continuare – CF), începând cu data de 1 ianuarie 2023, obligația de prezentare a dărilor de seamă fiscale prin metode de raportare electronică se aplică tuturor contribuabililor, indiferent de numărul de salariați, cu excepția persoanelor fizice rezidente care nu direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

În perioada ianuarie - noiembrie 2021 în bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 67,9 mld. lei, cu 12,4 mld. lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, comunică Ministerul Finanțelor.   Cheltuielile au constituit 70,9 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 7,2 mld. lei. Executarea bugetului public național s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,0 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 12,1 mld. lei. 

Guvernul va iniția negocierile asupra semnării contractului de finanțare dintre RM şi Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea realizării proiectului „Eficiența energetică în Republica Moldova”, care are drept scop contractarea unui împrumut în valoare de 30 mil. euro în vederea realizării proiectului menționat. Proiectului hotărârii de Guvern cu privire la inițierea negocierilor asupra Contractului de finanțare a fost înaintat pentru consultări publice de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.   Documentul este orientat spre implementarea unui program național de reabilitare energetică a fondului imobiliar al RM ce cuprinde clădiri publice deținute/administrate

Lansarea, lichidarea și prestarea serviciilor publice prestate cetățenilor se va efectua în baza unei legi speciale. În cadrul ședinței din 3 decembrie curent, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege ce are ca scop crearea unui cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice, ceea ce va asigura accesibilitatea, calitatea și eficiența prestării lor, cu realizarea unui echilibru între satisfacerea necesităților și intereselor beneficiarilor de servicii publice și a interesului public.   Astfel, serviciile vor fi incluse în Registrul de stat al serviciilor publice, ce va fi instituit de Guvern, iar cele ce nu vor fi înregistrate în acest registru, nu vor fi premise pentru a fi prestate. Totodată, documentul prevede prestarea serviciilor publice electronic sau la ghișeu, însă se va urmări, în mod prioritar,

Revista „monitorul fiscal FISC.md” continuă publicarea explicațiilor extrem de necesare subiecților ce activează în sectorul extractiv. În ediția nr.6(69) ce va apărea de sub tipar în zilele imediat următoare, autorii Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc ne oferă articolul „Contabilitatea costurilor activităților auxiliare și costurilor indirecte de producție la entitățile cu activitate extractivă”.   Potrivit experților, în componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); transportul auto (subcontul 8122); asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123);

În cadrul ședinței Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE), prezidate de prim-ministrul Natalia Gavrilița, a fost anunţată starea de alertă în ceea ce priveşte sectorul energetic al țării, astfel încât instituțiile statului să ia măsuri concrete pentru a preveni o eventuală declanșare a unei situații de urgență și pentru a asigura aprovizionarea țării cu gaze naturale.   După încheierea ședinței CSE, viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a comunicat cele mai importante decizii ale CSE și a precizat  că starea de alertă este o etapă necesară pentru a preveni declanșarea unei situații de urgență și pentru a fi pregătiți de orice scenariu.

În ediția din luna iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” contabilii ce activează la întreprinderile din domeniul extracției resurselor minerale vor găsi continuarea articolului „Resursele minerale: noțiuni, recunoaștere, evaluare și contabilitatea explorării”, publicat în ediția din aprilie.  Autorii acestuia, Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc, vin cu alte detalii, care se referă la procesele tehnologice în funcție de tipul extracției resurselor minerale și tipul acestor resurse; evidența analitică a costurilor de extracție; provizioane pentru costuri de lichidare a excavațiilor și refacerea (recultivarea) a terenului atribuit;