Problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și ale partenerilor de dezvoltare,  accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane au fost discutate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.   Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%.

În primul trimestru al anului curent, au fost primite în audiență de către conducerea Serviciului Fiscal de Stat 166 de persoane, potrivit datelor informative privind funcţionarea sistemului de petiţionare. Comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, numărul acestora a crescut cu 17, în primul trimestru din 2018 fiind primiți în audiență 149 de contribuabili. Totodată, în perioada lunilor ianuarie-martie 2019, în adresa Direcţiei securitate internă şi anticorupţie a SFS au parvenit 9 petiții, în scădere cu 50 comparativ cu primele trei luni ale anului 2018, în care au fost primite spre examinare 59 de petiții.

În perioada organizării și desfășurării alegerilor salariatul poate solicita angajatorului degrevarea de atribuții de la locul de muncă permanent în condițiile legislației electorale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare

Baza normativă de reglementare privind administrarea activelor și pasivelor contribuabilului decedat se conține în Codul civil, Regulamentul cu privire la modul de evidență, evaluare și vânzare a bunurilor confiscate, fără stăpân, sechestrate ușor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune și a comorilor, aprobat prin HG nr. 972 din 11.09.2001 (în continuare – Regulament), precum și în Codul fiscal (CF.)

Tendința ascendentă de creditare a persoanelor fizice a continuat și în anul 2020, valoarea împrumuturilor acordate la finele perioadei de raportare majorându-se atât pe segmentul bancar (cu 10,6 la sută în termeni anuali), cât și pe cel nebancar (cu 2,0% în termeni anuali) și a depășit 25,26 mld. lei, constată Banca Națională a Moldovei (BNM) în Raportul asupra stabilității financiare în anul 2020.   Cu toate că soldul brut al datoriei sectorului privat față de bănci și organizațiile de creditare nebancară (OCN) s-a majorat în anul trecut, standardele de creditare mai dure în condițiile situației pandemice au redus ritmul de creștere a creditării comparativ cu anul 2019.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) reamintește persoanelor fizice, care au desfășurat activitate în perioada de până la 1 ianuarie 1999, despre necesitatea prezentării carnetelor de muncă la CTAS pentru scanarea acestora și completarea informației în conturile personale de asigurări sociale cu perioada respectivă.   Amintim, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 426/2018, în perioada 15 mai - 15 decembrie 2018 CNAS a scanat informația din carnetele de muncă prezentate de către angajatori pentru angajații și persoanele care nu erau beneficiari de pensii.

În anul 2018, au fost eliberate 3266 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, în scădere cu 16,6% faţă de anul 2017, comunică Biroul Național de Statistică. Conform datelor, din numărul total de autorizații, 2009 au fost pentru clădirile rezidențiale, inclusiv pentru colectivități, iar 1257 – autorizații pentru clădirile nerezidențiale. În profil regional, în anul 2018, comparativ cu anul precedent se înregistrează o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădirile rezidenţiale. Astfel, în regiunea Centru, numărul acestora s-a redus cu 185 unităţi, în regiunea Nord — cu 42 unităţi, în mun. Chişinău — cu 40 unităţi, în UTA Găgăuzia — cu 16 unităţi și în regiunea Sud – cu 4 unităţi.

Cele mai multe cazuri de contravenție constatate în anul 2018 îl reprezintă încălcările în domeniul circulaţiei rutiere — 63,1%, fiind în creștere cu 6,9% față de anul 2017. În total, pe parcursul anului 2018 au fost constatate 264,7 mii cazuri de contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere. Dintre acestea, în cazul a circa 260,0 mii de încălcări au fost aplicate pedepse sub formă de amenzi — 99,2%. Au mai fost aplicate 1,3 mii avertizări, 762 din cazuri au implicat privarea de anumite drepturi, iar în 42 de cazuri a fost aplicat arestul contravenţional.

Proiectul Codului vamal a fost aprobat în cea de-a doua lectură, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 13 august curent.  Documentul urmează să fie votat în cea de-a treia lectură, finală, și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023.  Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat diminuarea investițiilor în active imobilizate. În anul 2020, acestea au însumat circa 27,1 mld. lei s-au micșorat cu 2,6% comparativ cu anul 2019. În Raportul Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a RM se spune că cele mai afectate de criză au fost investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-6,6%), generând și cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-3,9 p.p.).   De asemenea, criza pandemică a influențat puternic fluxul investițiilor străine, care s-au diminuat în perioada analizată cu 15,8%. Constrângerile bugetare apărute în situația de criză au limitat cu 1,5% și investițiile din bugetul public național.

La efectuarea tranziției la metoda nouă de amortizare, în scopuri fiscale se va lua în calcul valoarea reziduală apreciată în contabilitatea financiară?   Conform metodei „vechi” de amortizare (art.27 alin.(10) lit.b) din Codul fiscal, în vigoare la 31 decembrie 2018), baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie de proprietate în contabilitate se ajusta cu suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerii lor la pierderi, în legătură cu amortizarea totală.

Situațiile în care persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător intră în incapacitate de plată a obligațiilor asumate prin diferite contracte (de exemplu, cele de împrimut de la peroane fizice și juridice sau de creditare de la instituțiile financiare) sunt destul de frecvente. În acest context, apare întrebarea ce ține de baza legală a insolvabilității acestora și consecințele de neexecutare a obligațiilor de către aceste persoane în Republica Moldova, dar vom prezenta și unele aspecte de reglementare a procedurii de insolvabilitate/ faliment în alte țări.  

Producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier) și cele ale populației) în ianuarie-martie 2021, conform estimărilor preliminare, a însumat în preţuri curente 1721,4 mil. lei, constituind 86,7% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului 2020. Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei în sectorul zootehnic cu 13,5%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole, comunică Biroul Naţional de Statistică.   Producția (creşterea) vitelor şi păsărilor (în masă vie) în gospodăriile de toate categoriile în trimestrul I față de perioada respectivă a anului precedent s-a diminuat cu 13,1%

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

În Republica Moldova sunt înregistrate 10888 locuri de muncă vacante, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) cu referire la piața muncii din data de 13 mai 2019. Numărul acestora este în ușoară scădere față de cel înregistrat la sfârșitul lunii aprilie, când angajatorii erau în căutarea a 10968 lucrători. Astfel, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1914 locuri de muncă vacante sau 18% din numărul total. Potrivit datelor, în activitatea financiară, economică sau comercială este nevoie de 200 de specialiști, dintre care 91 contabili, 29 agenți de vânzări, 24 contabili-șefi etc.

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

Dezvoltarea afacerii presupune în mod direct și faptul ca munca în cadrul unității să fie efectuată de un personal calificat. Evident că orice angajator este cointeresat să asigure o dezvoltare continuă și permanentă a salariaților, în acest sens fiind în drept să stabilească prin contractul colectiv, individual de muncă sau prin alt act normativ la nivel de unitate, garanții și compensații pentru angajați.  Potrivit legislației muncii, salariații care îmbină munca cu studiile beneficiază de garanții și compensații, după cum urmează:

În urma unei campanii de publicitate organizate în luna iunie 2021 întreprinderea „X” (plătitoare a TVA), rezidentă a RM, a obținut un premiu în mărime de 36 000 lei de la altă întreprindere „A”, de asemenea rezidentă a RM. Care este regimul fiscal al operațiunii menționate și modul de reflectare în dările de seamă fiscale?  În conformitate cu pct. 38) art. 5 din CF, campanie promoțională reprezintă modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și desfășurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câștiguri, precum și organizarea de către autorități și instituții publice a acestor activități în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.

Ținând cont de necesitatea aplicării corecte și uniforme a prevederilor aferente segmentului separării bunurilor din masa debitoare, precum și primirea, examinarea și soluționarea cererilor de separare a acestora de către instanța de insolvabilitate, este necesar de a remarca prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 și Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 89 din 20 aprilie 2016 ,,Cu privire la practica examinării cererilor de separare a bunurilor din masa debitoare în temeiul art. 48 Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012”.

Prețurile producătorului la produsele agricole în anul 2020 faţă de anul 2019 au crescut cu 22,5%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale în anul 2020 prețurile s-au majorat în medie cu 32,4% față de anul 2019, creșteri mai mari fiind înregistrate la culturile bostănoase (cu 71,2%), fructe şi pomuşoare (cu 48,4%), struguri  (cu 47,9%), floarea-soarelui (cu 45,1%), porumb (cu 35,2%). În același timp, s-au micșorat preţurile de vânzare la cartofi – cu 18,9% și alte legume – în medie cu 8,7%.   La produsele animaliere preţurile medii de vânzare s-au diminuat cu 4,3% comparativ cu anul 2019, fiind diminuate preţurile producătorului la porcine (în masă vie – cu 10,6%),