Datele sunt prezentate în Raportul Serviciului Fiscal de Stat privind activitățile de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru” pentru anul precedent, publicat pe pagina oficială a autorității fiscale.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care transmit în posesie şi/sau în folosinţă proprietate imobiliară altor persoane fizice,

În Republica Moldova, procesul de selecție a culoarului vamal în cadrul declarării mărfurilor este un mecanism fundamental care asigură echilibrul între facilitarea comerțului și prevenirea riscurilor comerciale, economice și de securitate. Primul pas în acest proces este depunerea declarației vamale

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 187/2025), prin care, concomitent cu modificările operate în legislația fiscală și vamală, au fost efectuate un șir de modificări și în Legea nr. 69/2023, a căror semnificație și efecte vor fi analizate în prezentul articol.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Conform pct.26 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.693/2018  (Anexa nr.1) cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activității de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul desfăşurării activităţii economice şi obţinerii de venituri.

 În anul 2020 persoana fizică X (bunica) a donat un apartament unui nepot al său, iar valoarea indicată în contractul de donație constituie 450 000 lei. Imobilul respectiv a fost privatizat în anul 1995 cu suma de 5000 lei conform documentului ce atestă privatizarea. Apar în cazul dat anumite obligații fiscale privind impozitul pe venit la persoana X? Potrivit lit. b) alin. (1) art. 39 din CF, proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător (în cazul dat, apartamentul) reprezintă activ de capital. Astfel, pentru a determina ce regim fiscal privind impozitul pe venit în cazul dat este corect de aplicat, urmează, din start, de stabilit dacă apartamentul dat, pentru persoana care a efectuat donația, reprezintă locuință de bază sau nu.

Mediatorul își va putea desfășura activitatea în cadrul biroului individual al mediatorului, în biroul asociat al mediatorilor sau al organizației de mediere. Biroul individual al mediatorului este creat de un singur mediator şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică, în timp ce Biroul asociat al mediatorilor

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Casa Națională de Asigurări Sociale reamintește, că data de 25 martie 2025 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cabinetul de miniștri a oferit aviz pozitiv la o inițiativă legislativă ce prevede că suma neachitată a obligației fiscale în cuantum de până la 100 de lei să nu fie considerată restanță la bugetul de stat în cazul radierii gospodăriilor țărănești (de fermier) inactive. Proiectul prevede suplinirea art. 129 din Codul fiscal, astfel încât să nu constituie restanță asigurarea executării art.1 (alin.2, lit f.) din Legea nr. 51/2022 privind

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat (VMS) persoanelor fizice în Republica Moldova. Proiectul este elaborat în contextul realizării obiectivului privind dezvoltarea pieței interne a VMS, inclus în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”, ce include obiective specifice privind gestionarea datoriei de stat în perioada menționată.

În conformitate cu definiția sintagmei „demurrage”, aceasta reprezintă o taxă percepută de linia maritimă pentru neîncărcarea/încărcarea navei până la o dată specificată în contract. Noțiunea este aplicată și în cazul transportului cu containere, având semnificația de utilizare în exces (cu depășirea termenului prevăzut de contract) a unui container închiriat, plata acestuia fiind inclusă în calculul chiriei containerului respectiv. În funcție de situația aplicării taxei demurrage, regimul TVA este diferit, iar în continuare vom preciza diferența.

Care sunt cele mai eficiente instrumente de digital marketing pentru creșterea vânzărilor online, care sunt particularitățile marketing-ului digital în Republica Moldova și cum putem gestiona mai bine logistica și lanțurile de aprovizionare în contextul actual – aceste și alte aspecte au fost discutate astăzi, în cadrul conferinței GPeC Republica Moldova 2023.

Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Din Declarația forma IPC21 ar putea fi excluse codul 12 (plăți salariale, art.24 alin.(21) din Codul fiscal) și codul 23 (veniturile sub formă de dobânzi de la valorile mobiliare de stat obținute de către persoanele fizice, art.901 alin.(38) din Codul fiscal).

Prin Legea nt.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, art. 87 din Codul fiscal este suplinit cu alin.11, care stabilește anumite derogări de la prevederile alin.1. Potrivit acestuia, prin derogare de la prevederile alin. (1) din art.87 din Codul fiscal (Termenele, modul, forma şi locul achitări impozitului), întreprinderile clasificate ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, conform criteriilor determinate în ultima zi a perioadei fiscale potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, pot achita impozitul pe venit calculat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost plătite dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote părți, din profitul obținut în perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv.

Stimați contribuabili, vă informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS nr. 202 din 07.04.2021.

Două persoane fizice, una rezidentă a Republicii Moldova, iar cealaltă – nerezidentă, în anul 2018 au constituit societatea cu răspundere limitată „B”. Fiecare din persoanele menţionate a depus în capitalul social al acesteia câte 50 000 lei. Ulterior, în luna septembrie 2021, persoana fizică nerezidentă și-a retras cota sa de participare în capitalul social al SRL „B”. În asemenea caz, apare sau nu obligația de reţinere a impozitului pe venit din suma retrasă de către nerezident sau acesta urmează să declare de sine stătător suma primită? 

La data de 22.04.2025, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 65 din 27.03.2025 pentru modificarea anexei nr. 3 la titlul IX din Codul fiscal (în continuare – Lege). Conform prevederilor Legii, unele cote aferente taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate și neînmatriculate în Republica Moldova

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;