E-Learning este sistemul informațional de platformă ce oferă persoanelor fizice și juridice de drept public și privat un mecanism eficient, fiabil și modern de instruire a angajaților prin crearea, dezvoltarea și punerea la dispoziție online a resurselor de instruire, precum și acordarea accesului angajaților la informațiile destinate dezvoltării profesionale a acestora.   Guvernul a aprobat proiectul Conceptul Sistemului informațional „Platforma guvernamentală de instruire la distanță (e-Learning)”.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, venim cu explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard. Acestea pot fi utile contabililor, în funcție de particularitățile activității entității. SNC ”Deprecierea activelor” s-a modificat prin expunerea domeniului de aplicare (pct.3) în redacție nouă, fiind excluse trimiterile la IFRS. Astfel, acesta se va aplica la contabilizarea deprecierii activelor, cu excepţia:

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la modul de recuperare a zilelor declarate de către Comisia pentru Situații Excepționale ca zile libere, care a fost discutat în cadrul ședinței Secretarilor de Stat. Conform proiectului, pentru recuperarea a 12 zile declarate libere, se stabilesc următoarele zile lucrătoare pe parcursul anului 2020: 23 mai, 13 iunie, 20 iunie, 4 iulie, 18 iulie, 1 august, 22 august, 5 septembrie, 19 septembrie, 3 octombrie, 17 octombrie și 31 octombrie. În aceste zile activitatea salariaților cu durata normală a timpului de muncă se propune a fi organizată după următorul regim de muncă – de la 8.00 până la 16.30, cu pauza de masă de la 12.00 până la 12.30

Art.52 alin.(2) lit. b) din Codul fiscal stabilește ca cerință obligatorie pentru organizațiile necomerciale scutite de plata impozitului pe venit, ca în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire să fie indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu destinaţie specială, a altor mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii între fondatori şi membri ai organizaţiei sau între angajaţii ei, inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale.

O mămică din cadrul întreprinderii a plecat în concediu de îngrijire al copilului până la vârsta de 3 ani în luna decembrie 2019. În luna mai 2020 persoana a decis să revină la serviciu şi a activat până la data de 31 iulie 2020, după care din anumite circumstanţe ce ţin de îngrijirea copilului a decis să plece în continuare în concediu de îngrijire al aceluiaşi copil. Urmează ca angajatorul să prezinte formularul IRM 19 în cazul în care, angajatul după revenirea la serviciu pentru o anumită perioadă, iarăşi pleacă în concediu de îngrijire a aceluiaşi  copil?

Doar circa jumătate din acțiunile prevăzute de Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare au fost realizate. La finalizarea termenului de implementare a foii de parcurs, nivelul de realizare a acesteia este estimat la circa 55%. Astfel, din cele 51 acțiuni prevăzute, doar 28 au fost realizate. Mai mult decât atât, 10 din acestea au fost apreciate drept „realizate cu rezerve”, cauzele variind de la nerespectarea întocmai a procesului de transparență decizională până la aspecte de conținut care necesită îmbunătățiri substanțiale.

Potrivit art.124 alin.(1) din Codul fiscal, accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.

Dreptul de a beneficia de scutirea personală o au doar contribuabilii (persoane fizice rezidente) care au un venit anual impozabil mai mic de 360000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901. Prevederea va fi inclusă în Regulament privind modul de completare a declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formularul CET18). Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului de modificare și completare a unor ordine aprobate anterior. Autoritatea a elaborat proiectul ținând cont de necesitatea corelării prevederilor actelor normative proprii cu prevederile Codului fiscal și altor acte normative care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2020, precum și în scopul eficientizării și simplificării modalității de raportare a obligațiilor fiscale.

În Monitorul Oficial de astăzi, 7 august curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 94 din 30.07.2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC21) Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și a Instrucțiunii cu privire a modul de completare a formularului nominalizat. Formularul respectiv va substitui cel al Dării de seamă IPC18, ținând cont de modificările introduse prin Legea nr.60 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, care vor fi puse în aplicare din anul viitor.  

În cadrul conferinței anuale de taxe, organizată de PwC Moldova cu genericul „Climatul de afaceri în Moldova – Evoluții fiscale și regulatorii de impact”, care s-a desfăşurat la 28 martie 2018, au fost abordate și principalele provocări ce țin de raportarea financiară. La 1 ianuarie 2019 vor intra în vigoare două legi noi – Legea contabilității și Legea auditului situațiilor financiare. Reprezentantul PwC, Francesca Postolache, s-a referit la particularitățile noilor legi, menționând importanța modificării cadrului legislativ ce țin de raporatea financiară.

În relațiile comerciale, începând cu procesul de negocieri și chiar la încheierea contractului, părțile tind să descrie exact toate regulile, drepturile, obligațiile și modul de realizare a acestora, astfel încât contractul încheiat să devină legea acestora și să guverneze relațiile născute din contract.   Cu toate că intrarea într-o relație comercială presupune din start atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului, nu este exclusă apariția unui impediment care să nu permită realizarea obligațiilor conform înțelegerii inițiale.

Situațiile financiare ale Instituției Publice Naționale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova” pentru anul 2016, care cuprind bilanţul, situaţia de profit şi pierdere, a modificărilor capitalului propriu și a fluxurilor de numerar, precum și notele la situaţiile financiare, au fost auditate de Curtea de Conturi. Raportul auditului financiar privind gestiunea economico-financiară și administrarea patrimoniului de către IPNA Compania „Teleradio-Moldova” pentru exercițiul bugetar 2016 a fost publicat în Monitorul Oficial din 13 aprilie curent. Curtea a identificat un șir de denaturări semnificative. În primul rând, informațiile din situațiile financiare privind unele active imobilizate și circulante au fost denaturate cu circa 43 488,0 mii lei.

Urmare a declarării stării de urgenţă de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, mai mulţi agenţi economici și-au sistat activitatea parţial sau total. Astfel, în procesul de raportare au apărut unele incertitudini la contabilii întreprinderilor unde a fost instituit șomajul tehnic. În special, au apărut întrebări cu privire la declararea situaţiilor de șomaj tehnic în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, (cu referire la categoria persoanei asigurate care urmează de reflectat pentru fiecare angajat, perioadele de activitate etc.). Astfel, propunem unele explicaţii referitor la declararea perioadelor de aflare în șomaj tehnic în funcție de situaţiile instituite în cadrul întreprinderii.

Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Compania ,,X” a încheiat cu o persoană fizică un contract de locațiune privind închirierea unui spațiu, acesta fiind declarat са subdiviziune. Ulterior, ca urmare a apariției unui conflict între părți,  рrорriеtаrul refuză să sеmneze acordul de reziliere a contractului și nu mai comunică cu locatarul. Care este procedura de închidere a subdiviziunii, dacă nu avem acord de reziliere, ținând cont de faptul сă fizic reprezentanții companiei nu mai activează la adresa respectivă?

Poate întreprinderea care a fost supusă controlului fiscal să nu efectueze auditul obligatoriu prevăzut de lege pentru perioada care a fost deja verificată de Serviciul Fiscal de Stat? Această întrebare este pusă de unii contabili în contextul punerii în aplicare a prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287, care obligă anumite entități să efectueze auditul obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2019. Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” anterior a publicat articolul ce ține de stabilirea categoriei agentului economic ce urmează a fi supus auditului obligatoriu, iar astăzi vom răspunde la întrebarea formulată supra, punând la bază prevederile legislației în vigoare.

Începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate la CF prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 privind modificarea unor acte legislative, a fost introdus un nou principiu de impozitare cu TVA – taxarea inversă.   Aceata presupune că TVA se calculează de către cumpărător şi nu de către vânzător. Taxa se calculează livrărilor impozabile în situaţia în care vânzătorul este în proces de insolvabilitate şi este plătitor al TVA. În situaţia în care vânzătorul este declarat în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii nr.149/2012, dar nu este înregistrat ca subiect plătitor al TVA, pentru tranzacţiile efectuate de acest vânzător taxarea inversă cu TVA nu se aplică.

Pensia soțului decedat ar putea reveni soțului supraviețuitor. În Monitorul Oficial din 29 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 582 din 27 noiembrie 2019 pentru aprobarea Avizului asupra proiectului de lege cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți. Astfel, Guvernul susține inițiativa legislativă ce are drept scop garantarea de către stat, pe un termen determinat, pentru soțul supraviețuitor a dreptului la indemnizație lunară în mărimea pensiei pentru limită de vârstă de care a beneficiat soțul decedat, în funcție de durata primirii acesteia (nu mai mult de 5 ani).

Cum urmează a fi deduse pierderile tehnologice suportate de agenții economici în procesul de producere/executare a lucrărilor?   În conformitate cu prevederile art.24 alin.(13) din Codul fiscal (CF) deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar