Declaraţia precompletată (pre-filled income tax return) este un mecanism, care e unul inovativ pentru Republica Moldova, dar destul de răspîndit în ţările Uniunii Europene. În cele ce urmează, se va efectua o analiză-expres a situaţiei la zi vizavi de oportunitatea implementării acesteia în Republica Moldova.

Campania declarării veniturilor persoanelor fizice a luat start în ianuarie. 31 martie este termenul limită de prezentare a declaraţiilor persoanelor fizice pentru anul 2011 şi pentru achitarea impozitelor aferente. Prezentarea declaraţiei pe venit este obligatorie pentru persoanele care: au obligaţii privind achitarea impozitului sau obţin venit impozabil din alte surse decît salariul; obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 25200 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă;obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cît şi din orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 25200 lei pe an;obţin venit impozabil care depăşeşte suma de 25200 lei pe an doar din plăţile primite conform art. 90 al Codului fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 901, alin (31) lit. d) din Codul Fiscal, în vigoare în perioadele fiscale ale anilor 2008-2011 (perioada de aplicare a cotei zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice), persoanele specificate în art. 90 alin. (1) din CF erau obligate să reţină

Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat vineri scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.

Se consideră sursă de venit impozabilă venitul salarial şi alte plăţi similare, achitate unei persoane fizice rezidente din Republica Moldova pentru serviciul efectuat în calitate de membru al Consiliului de Administrare al unei societăţi, rezidentă al unui Stat Contractant? Subiecţi ai impunerii cu impozitul pe venit la sursa de plată, potrivit prevederilor lit. b) şi c) alin. (1) al art. 13 din Codul fiscal, sunt persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, dar pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, inclusiv obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova.

Cele mai mari ţări ale lumii nu sunt încântate de practicile fiscale ale marilor concerne şi vor să le pună la plată. Iată care sunt planurile în acest sens. Apple, Starbucks sau Volkswagen — companii multinaţionale cu greutate, care nu de puţine ori încearcă să îşi şteargă urmele, când în joc sunt avantaje la plata impozitelor. Acest lucru se întâmplă legal şi se numeşte «evitarea taxelor». (tax avoidance). La data de 19 iulie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică va prezenta un plan de combatere a subterfugiilor fiscale practicate de marile concerne pe care ar urma să-l pună în practică statele din grupul G20 (cele mai puternic industrializate ţări şi ţările emergente).

Vă rugăm să ne explicați dacă în situația dată la soți apare obligația de prezentare a declarației privind impozitul pe venit, în cazul în care aceștia au obținut venit sub formă de salariu doar la un singur loc de muncă? În conformitate cu prevederile art. 34, alin (1) din Codul Fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relaţii de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 8 640 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală. Totodată, menționăm că persoana fizică rezidentă, aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată la art. 33 alin. (2) din Codul Fiscal, are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 13 560 lei anual, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire personală.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat este în proces de implementare a metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice. Ca sursă au servit informațiile furnizate de către instituțiile financiare, companiile turistice, deținătorii de registre ale deținătorilor de valori mobiliare, notari, angajatori ai persoanelor fizice, care prezintă informația despre salarii și alte venituri ale angajaților, declarațiile de venit, prezentate de persoanele fizice.

1. Venituri sub formă de salariu Salariu reprezintă orice recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit angajaţilor de către angajator sau de organul împuternicit de acesta, în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca executată sau ce urmează a fi executată (Legea salarizării Nr. 847 din 14.02.2002) şi este impozitat, conform art. 15 al Codului fiscal la cotele de 7% şi 18%, în dependenţă de suma venitului anual impozabil (pentru anul 2012, aceasta a reprezentat 7% pentru venitul anual ce nu a depăşit 25 200 lei şi 18% pentru venitul ce a depăşit bariera menţionată). Totodată, lucrătorul are dreptul să ceară ca patronul să reţină din plăţi impozitul la cota de 18% (art. 88 Codul Fiscal). Venit impozabil pentru contribuabil – persoană fizică – angajat reprezintă plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare. Persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează pe bază de contract de muncă sau prestări servicii în cadrul misiunilor diplomatice, acreditate în Republica Moldova, achită impozitul pe venit din plăţile primite pentru munca efectuată şi serviciile prestate.

Factorul principal în fenomenul insolvabilităţii este responsabilitatea faţă de creditori. Interesele tuturor creditorilor în procesul de insolvabilitate sunt reprezentate de Adunarea creditorilor, precum şi de Comitetul creditorilor. Atribuţiile exclusive ale Adunării creditorilor sunt reglementate de prevederile art. 54 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea), şi sunt următoarele:

La Reuniune au participat reprezentanți din 96 de state membre şi non-membre ale OCDE şi 5 organizaţii internaţionale – UE, OCDE, Asociația administratorilor fiscali (CATA), Centrul de reuniuni şi studiu pentru managerii administrațiilor fiscale din țările vorbitoare de limba franceză (CREDAF) şi Uniunea Economică şi Monetară a Africii de Vest (UEMOA). Formatul reuniunii: 3 sesiuni plenare şi 6 sesiuni paralele. Pe parcursul celor 3 sesiuni plenare au fost examinate şi discutate următoarele subiecte: aspectele tratatelor fiscale legate de permisele de emisii (acordarea şi comercializarea permiselor de emisii, reieşind din practica țărilor unde astfel de autorizații vor fi utilizate precum şi a altor țări care nu au această obligație, însă creditele, numite reduceri de emisii certificate (CER), pot fi acordate cu scopul investirii în proiecte de reducere a emisiilor sau proiecte de eliminare a emisiilor); propuneri de modificare a Comentariilor la Modelul OCDE al Convenției pentru evitarea dublei impuneri în partea ce ține de sensul „beneficiarul efectiv” (draftul discuțiilor şi comentariile primite la acest draft de discuții); actualizările anuale ale deciziilor Curților fiscale ale Germaniei, Marei Britaniei, Canadei privind impozitarea piloților pentru linii aeriene, efectele care apar urmare aplicării prevederilor ce țin de asistența în colectarea şi managementul impozitelor şi taxelor, interpretarea regulilor pentru determinarea reşedinței persoanelor fizice, precum şi a evoluțiilor în impozitarea internațională.

În Săptămâna Mare, tot francezul primeşte prin poştă formularul de plată al impozitelor. Să le completezi e un adevărat martiriu. Fericiţi cei careşi plătesc impozitele în România!… În Franţa, declararea impozitelor e un eveniment național. Înaintea datei fatidice sunt organizate zile speciale în media: comentarii, interviuri, trezorieri şi consilieri fiscali umplu emisiunile de la radio. Toţi te sfătuiesc cum să faci ca să plăteşti în mod legal mai putin impozit; ce abateri, reduceri, deduceri şi combine au mai apărut în hăţişul fiscal deja existent.

Direcţia generală conformare fiscală prezintă informaţia cu privire la cazurile specifice (neordinare) de încălcare a legislaţiei fiscale identificate în cadrul controalelor fiscale, efectuate de către IFS teritoriale şi Direcţia generală a marilor contribuabili pentru semestrul II al anului 2013. 1.Cazuri specifice din domeniul alimentaţiei publice

Prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23.12.2011 (Monitorul Oficial nr. 13-14 din 13.01.2012) care a intrat în vigoare la 13.01.2012 şi a întruchipat în sine politica fiscală pentru anul 2012, au fost operate unele modificări esenţiale la legislaţia fiscală. După data menţionată au fost publicate cîteva acte legislative prin care au fost efectuate unele modificări în Codul fiscal.

La situaţia din 30 iunie 2013 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 9 527,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 104,1% faţă de nivelul planificat.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Care sînt obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit al persoanelor implicate şi se deduc sau nu în scopuri fiscale cheltuielile de reparaţie a apartamentului vizat? Conform art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat.

Prin derogare de la art. 23 din Legea nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (inclusiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii de 6% din salariu şi din alte drepturi plătite de angajator angajatului sau în folosul lui) din următoarele drepturi şi venituri:

Ministerul Finanţelor, în scopul aplicării corecte a legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit, pentru cunoştinţă şi călăuză în activitatea cotidiană, comunică următoarele.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.