Persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozitele datorate statului, obligaţii care sunt însă descoperite de Fisc în cuantum mai mare de 50 lei, vor fi obligate să achite o «penalitate de nedeclarare» de minimum 10% din sumă, care va fi majorată la 100% dacă datoria rezultă din evaziune. Persoanele fizice şi firmele care vor plăti această penalitate de nedeclarare nu vor fi însă scutite de achitarea celorlalte plăţi, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere, aferente datoriilor.

Ca urmare a efectuării controlului fiscal prin metode tematice, la contribuabilul „Y” S.R.L. s-a depistat întocmirea eronată a unei dări de seamă forma IRV14 (nu au fost reflectate dividendele aferente perioadei 2015, achitate în folosul fondatorului nerezident) și comercializarea mărfurilor în lipsa maşinii de casă şi de control la o subdiviziune a contribuabilului. Ce sancţiuni vor fi aplicate în această situaţie, ţinînd cont de nivelul de semnificație al încălcărilor fiscale constate? Potrivit prevederilor art. 91 alin. (1) liniuţa a 4-a din CF, persoanele menţionate la art. 90 din CF reţin şi achită un impozit în mărime de 6% din dividendele specificate la art. 71 lit. e) din CF.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în acelaşi timp, faţă de perioada similară din anul trecut, acestea au crescut cu 1 mlrd 532,4 mln lei (+4,1%). Din suma totală a veniturilor bugetului consolidat, cele fiscale au fost de 34 mlrd 004,6 mln lei, nefiscale – 2 mlrd 006,1 mln lei.

În conformitate cu prevederile art. 20 lit. z11) din Codul fiscal, veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vârstă de 60 ani şi mai mult din domeniul literaturii şi artei constituie sursă de venit neimpozabilă.

Obsesia Germaniei pentru austeritate bugetară în zona euro împiedică economiile să crească, avertizează un reputat profesor de economie, care propune în schimb ştergerea datoriilor ţărilor din regiune şi lăsarea sectorului privat să-şi reducă datoriile într-un ritm mai lent, scrie CNBC. „Germanii greşesc. În această situaţie ar tre­bui ca statele să urmeze o politică bugetară care să dea un imbold economiilor şi să înce­ti­neas­că ritmul de reducere a gradului de înda­to­rare al sectorului privat“, spune profesorul aus­tralian de economie Steve Keen, care con­duce Fa­cultatea de Economie, Politică şi Istorie a Universităţii Kingston din Londra.

În ce privește achitarea contribuțiilor sociale de stat obligatorii de majoritatea categoriilor de plătitori, proiectul BASS pe 2016 nu prevede schimbări, deși despre necesitatea acestora, se vorbește de mai mulți ani.

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în luna august 2015, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4669,1 lei, înregistrând o creştere cu 9,2% faţă de luna august 2014. În sfera bugetară câştigul salarial mediu a constituit în luna august curent 4344,0 lei (+12,9% faţă de august 2014). În sectorul economic (real) câştigul salarial a înregistrat 4803,4 lei (+7,9% faţă de august 2014).

Reducerea fenomenului ocupării informale este una din activitățile cotidiene ale IFS Călărași. Ocuparea informală, și mai cu seamă „munca la negru” și salariile „în plic”, pe lângă a avea un impact negativ asupra veniturilor bugetare, influențează și comportamentul contribuabililor onești în sens negativ.

Anual, Republica Moldova procură energie electrică la prețuri exagerat de mari, mai ales din cauza că există companii intermediare. Savanții Institutului de Energetică au demonstrat într-un studiu că prețul la energia importată ar trebui să fie cu aproape 60% mai mic.

Reprezentanţii lucrătorilor moldoveni nu sunt de acord cu ritmul de majorare a salariului minim pe ţară pe care îl propun reprezentanţii Guvernului. În timp ce Uni­unea Europeană recoman­dă ţărilor care se confruntă cu creşterea şomajului şi cu sărăcia să majoreze salariul minim până la nivelul de 60 la sută din cel mediu pe economie, autorităţile de la Chişinău

Începând cu 1 ianuarie 2016 Ucraina nu va percepe taxa suplimentară de import de 5-10%, pentru mai multe categorii de produse. Această măsură va permite întreprinderilor moldovenești să fie competitive pe piață din Ucraina, potrivit lb.ua.

Minimul de existenţă în semestrul I 2014 Biroul Naţional de Statistică informează că în semestrul I 2014 mărimea minimului de existenţă1 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1667,7 lei, fiind în creştere faţă de semestrul I 2013 precedent cu 3,7%. În funcţie de mediu de reşedinţă, constatăm diferenţe semnificative, cea mai mare valoare a minimului de existenţă fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 1801,7 lei sau cu 8,8% mai mult comparativ cu alte oraşe – 1656,4 lei şi cu 11,3% mai mult comparativ cu mediul rural – 1618,0 lei.

Chitanța de încasare a amenzii la locul constatării contravenției ar putea fi inclusă în Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special – potrivit

Moldova a sporit exportul de produse alcoolice în ţările Uniunii Europene. De asemenea, a crescut ponderea acestora în volumul total al livrărilor de vinuri şi coniacuri moldoveneşti.

Nu-şi pot pune pe roate afacerea din cauza situaţiei politice instabile din ţară. Este vorba despre antreprenorii beneficiari de granturi europene pentru dezvoltarea business-ului mic şi mijlociu. Ei spun că finanţarea proiectelor a fost îngheţată, iar în absenţa unui Guvern funcţional şi a tensiunilor politice, nu au nicio certitudine când va fi deblocată.

Producătorii agricoli au depus mai puţine cereri de solicitare a subvenţiilor în acest an. Potrivit directorului Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), Petru Maleru, în 2015, instituţia a recepţionat în jur de 4070 de dosare în sumă de 530 de milioane de lei.

În lipsa bugetului de stat pentru 2015 pentru autorităţi este important că asigure „o politică fiscală previzibilă”, consideră fostul ministru al Finanţelor, Valeriu Chiţan. Într-un interviu acordat corespondentului „Infotag”, el a spus că lipsa bugetului de stat pentru 2015 – „nu este bine, dar nici fatal”.

În cadrul Proiectului Filiera Vinului a fost lansată componenta de leasing, care vine să susțină vinificatorii care nu au gaj. În acest scop vor fi alocate 10 milioane de euro, din partea Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare.

Pentru extragerea Loteriei fiscale din 18 octombrie, la care au ieşit câştigătoare bonurile din 16 septembrie în valoare de 274 lei, au fost depuse 26 de cereri de revendicare a premiilor, posesorii bonurilor urmând să primească 32.308 lei după reţinerea impozitului, până la 15 ianuarie cel târziu.

Veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul curent sunt prevăzute în sumă de 5,1 miliarde lei şi cheltuielile în sumă de 5,2 miliarde lei. Deficitul va constitui 100mln lei. Comparativ cu anul 2014, veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală vor crește cu 505,5milione lei sau cu 10,9% şi a cheltuielilor cu 355,5 milioane lei sau cu 7,3%.