Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.

În contextul majorării tarifelor la energia electrică, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune acordarea, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2020, a unui suport social energetic în mărime de 50 lei lunar pentru persoanele ce beneficiază de pensii al căror cuantum lunar este de până la 1500 lei inclusiv, precum și pentru beneficiarii tuturor tipurilor de alocații sociale de stat (cu excepția alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere stabilite conform Legii nr. 499/1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni). Autoritatea a elaborat proiectul de lege privind suportul social energetic în anul 2020 care prevede că Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS), în baza informațiilor despre beneficiarii indicați supra, va achita, prin intermediul prestatorului de servicii de plată care asigură plata pensiilor și alocațiilor sociale de stat, suportul stabilit.

Beneficiari ai Programului de subvenționare a dobânzilor  vor putea fi întreprinzătorii creditați și de către organizațiile de creditare nebancară. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul   de lege pentru modificarea și abrogarea unor acte legislative ce are ca scop asigurarea accesului mai multor agenți economici cu lichidități în condițiile crizei pandemice la soluții optime de suport. În acest sens, se propune completarea art. I din Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător. 

Conform art.102 alin.(4) din Codul fiscal mărimea deducerii sumei TVA se determină lunar prin aplicarea proratei față de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de deducere. Prorata lunară se aproximează, conform regulilor matematice, pînă la un semn după virgulă şi se determină prin aplicarea următorului raport:

Agentul economic ”X”, proprietar de bunuri imobiliare, în conformitate cu prevederile art. 282 alin. (2) din CF, pentru perioada fiscală aferentă anului 2018 a achitat impozitul pe bunurile imobiliare integral până la 30.06.2018. Ulterior, s-a constat necesitatea prezentării, pentru aceeași perioadă, a unei dări de seamă corectate. Se va menține în acest caz dreptul la reducerea în mărime de 15% de care a beneficiat agentul economic?

Operatorii din domeniul turismului vor avea un termen de 540 de zile ca să restituie plățile pentru pachetele turistice, în cazul rezoluțiunii contractelor încheiate în perioada octombrie 2019 – 17 martie 2020. Executivul a oferit aviz pozitiv unei inițiative legislative ce prevede modificarea Codului civil.

Operatorii din sectorul HoReCa nu vor mai achita o cotă redusă de 10% pentru livrările efectuate, deoarece Parlamentul a votat în ședința extraordinară de ieri, 16 august, revenirea la cota-standard în mărime de 20%. Reamintim că acțiunea face parte din setul de măsuri fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurarea sustenabilității bugetare, agreate cu Fondul Monetar Internațional.

Pentru autovehiculele mixte

O persoană fizică a înstrăinat un activ de capital, care i-a servit acestuia până la momentul vânzării ca locuință de bază, iar potrivit clauzelor contractuale plata se efectuează în două tranșe în ani diferiți (50% în 2016 și 50% în 2017). Care este corectitudinea principiului de determinare a creșterii de capital în raport cu sumele încasate pentru anii respectivi de la înstrăinarea imobilului, prin prisma aplicării cotelor de impozitare în vigoare pentru anii menționați cât și a facilităților prevăzute pentru locuința de bază.

1. (28.26.12) Care este modul de aplicare a TVA în cazul efectuării livrării de către întreprinderile declarate în proces de insolvabilitate conform Legii insolvabilității nr.149/2012, a proprietății până la 01.01.2020, pentru care achitarea are loc după 01.01.2020? 2. (28.26.11) Care este modul de aplicare a TVA în cazul efectuării plății prealabile totale sau parțiale până la data de 01.01.2020 pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate conform Legii insolvabilității nr.149/2012, care se livrează după 01.01.2020?

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

În anul 2019, veniturile asigurătorilor au crescut în raport cu anul 2018 cu 11,3%, iar cheltuielile – cu 14,8%, anunță Biroul Național de Statistică. Astfel, în anul precedent primele brute subscrise au constituit 1625,4 mil. lei, fiind în creştere cu 7,1% faţă cele subscrise în anul 2018. Totodată, despăgubirile şi indemnizaţiile de asigurare plătite au constituit 663,5 mil. lei, depășind cu 25,8% achitările efectuate în anul 2018. Asigurătorii au raportat pierderi până la impozitare în sumă de 26,4 mil. lei comparativ cu profitul în sumă de 45,8 mil. lei în anul precedent.

Măsurile impuse pe perioada de urgență, inclusiv cele de restricții la circulație și, respectiv, de prezentare la locul de muncă pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus presupun recuperarea zilelor de odihnă. Aceasta se va realiza în modul stabilit ulterior de Guvern, după ridicarea stării de urgenţă. Cu toate acestea, perioadele nu se vor considera zile de odihnă și, respectiv, nu vor fi recuperate de salariaţii care s-au aflat în una din următoarele situații: • au solicitat acordarea: – concediului de odihnă anual (art. 112 din Codul muncii (CM) – concediului de odihnă nefolosit (art. 119, alin. (3) din CM), cu achitarea indemnizaţiei de concediu (art. 117 din CM) – concediului neplătit (art. 120 din CM);

Persoana fizică S., în calitate de beneficiar, a încheiat cu SA “A”, în calitate de executor, contractul cu privire la confecţionarea, livrarea și montarea a 10 uşi la prețul total de 5249 euro. În conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării contractului cu executorul (2600 euro). Pct. 4.1 al contractului stabilește că termenul de confecționare a ușilor constituie 52 zile din ziua achitării avansului, iar pct.4.2 prevede că achitarea sumei restante de 2649 euro va fi efectuată după confecționarea articolelor, dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.

Conform art.30 din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.200

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?

Ministerul Economiei și Infrastructurii comunică că a solicitat Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) prelungirea valabilității rapoartelor de inspecție tehnică periodică pentru vehiculele rutiere de tip autobuz. Astfel, inspecția tehnică a vehiculelor care a expirat după data de 12 martie curent a fost extinsă până la data de 15 iunie 2020 prin Decizia nr.25 a CSE. Odată cu declararea stării de urgență, companiile de transport de pasageri și-au sistat activitatea, iar efectuarea inspecției tehnice periodice implică mai multe cheltuieli pentru operatorii – taxele pentru impozitul rutier, asigurarea RCA și inspecția tehnică periodică. La momentul actual, impozitul rutier și RCA nu este achitat din cauza stopării activității și lipsei mijloacelor financiare a operatorilor de transport.

Modul de achitare şi evidenţă a plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2019 a fost aprobat prin Ordinul nr.205 din 21 decembrie 2018, documentul fiind publicat în MO. Acesta prevede că, în scopul asigurării controlului corectitudinii încasărilor la bugetul public național, este utilizat Registrul codurilor IBAN, care sunt generate și actualizate de către Ministerul Finanțelor (încasările la bugetul public national). Registrul conţine codurile IBAN de încasări ale bugetului de stat, bugetelor locale (nivelul I si nivelul II), BASS și FAOAM. Ministerul Finanțelor transmite Registrul codurilor IBAN Băncii Naţionale a Moldovei şi prestatorilor de servicii de plată, Serviciului Fiscal de Stat,

Poate persoana fizică X — angajată în cadrul unei companii rezidente al Parcului pentru tehnologia informației, — șă efectueze desemnarea procentuală în favoarea unei case de copii?

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.