În anul 2018 au fost înregistrați în Registrul de evidență a operatorilor de date cu caracter personal 639 operatori şi 938 sisteme de evidență a datelor cu caracter personal. Totodată, potrivit Raportului de activitate al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) pentru anul 2018, în total, pe parcursul anului au fost examinate 1388 de notificări depuse în vederea înregistrării în Registru.

Reglementările actuale ale raporturilor de muncă, precum și prevederile proiectului pentru modificarea Codului muncii au fost discutate ieri, 24 septembrie curent, în cadrul training-ului ”Relațiile de muncă. De la angajare până la concediere”, organizat de Confederația Națională a Patronatului cu suportul Organizației Internaționale a Muncii. La instruiri au participat reprezentanți ai angajatorilor (contabili, specialiști HR, manageri), dar și ai autorităților de stat din domeniu. În proiectul pentru modificarea Codului muncii (CM) este prevăzută instituirea Registrului electronic al contractelor individuale de muncă, în care fiecare angajator, în mod obligatoriu, după semnarea contractelor, le va înregistra. Măsura este necesară în contextul excluderii carnetelor de muncă, la care s-a referit Dorin Josanu, expert în domeniul dreptului muncii și co-autor al CM nou.

Potrivit Legii nr. 1216/1992, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acțiuni sau eliberate documente de importanță juridică. Art. 83 din Codul de procedură civilă (CPC) prevede că, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Cazurile în care taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, sunt indicate în art. 89 din CPC1 și art.7 din Legea2 nr. 1216/1992.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1), pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare. Alegerea regimului fiscal se realizează, prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic, pentru subiecţii menţionaţi la lit. a) şi b) pînă la data de 25 aprilie, iar pentru subiecţii menţionaţi la lit. c) pînă la data de 25 a lunii următoare trimestrului de înregistrare.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1) pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională.

În contextul punerii în aplicare a prevederilor Codului civil (CC) modernizat, venim cu unele precizări ce țin de condițiile de depozitare și păstrare a bunurilor încredințate de clienți unor agenți economici Noțiuni generale

În conformitate cu art. 84 alin. (1) din Codul fiscal, agenţii economici sînt obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu 1/4 din:

Agentul economic X are intenția să asigure angajații săi cu hrană, însă, din anumite motive, nu poate să le acorde tichete de masă tuturor angajaților. Se permite ca unei parți din angajați să li se acorde tichete de masă, iar pentru cealaltă parte să fie suportate cheltuieli pentru hrana organizată?

Entitatea SRL „X” nou-înregistrată în anul 2017 intenționează să utilizeze regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit pentru impozitul cu venit, însă nu este plătitoare de TVA. Este posibil acest fapt, ținând cont de prevederile actuale ale legislației la compartimentul dat?

SFS reiterează: începând cu data de 1 iulie 2019, la efectuarea livrărilor în cadrul contractelor de achiziții publice apare obligația de utilizare a e-Facturii. Aceasta reiese din contextul prevederilor alin.(12) al art.117 din Codul fiscal. Astfel, la efectuarea livrărilor impozabile cu TVA în cadrul achiziţiilor publice pe teritoriul ţării, subiecții impozabili sunt obligați să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea respectivă factura fiscală electronică (e-Factura). Prevederile în cauză nu se aplică pentru livrările de energie electrică, de energie termică, de gaz natural, pentru serviciile de comunicaţii electronice şi serviciile comunale.

Conform prevederilor art. 14 pct. 1) din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 3 ianuarie 1992, întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sunt interzise de legislaţie. În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală – gospodăria ţărănească (de fermier).

În prezent, tot mai multe tranzacții economice se efectuează cu plata amânată sau în credit comercial, care este un tip de împrumut acordat de un furnizor unui cumpărător sub forma unei amânări sau a unei plăți în rate pentru bunurile, lucrările sau serviciile achiziționate. De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt, scadențele fiind stipulate în contractul încheiat între vânzător și cumpărător. Care sunt avantajele, dar și riscurile unui credit comercial atât pentru entitatea-cumpărător, cât și pentru furnizor?

Curtea Constituțională (Curtea) a emis, la 5 aprilie 2019, Hotărârea nr. 8 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 162 alin. (2) din Codul de executare al RM (CE) (termenul de decădere din dreptul de a contesta actele executorului judecătoresc) prin care a declarat neconstituționale mai multe teze din CE, după cum urmează:

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Urmează să semneze salariatul în Registrul de evidenţă a tichetelor de masă? Conform prevederilor Legii nr. 166/2017 și a prevederilor Regulamentului cu privire la modul de operare cu tichetele de masă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2018, angajatorul, în baza unui ordin semnat de conducătorul entităţii, este în drept să acorde salariaţilor o alocaţie individuală de hrană sub formă de tichet de masă. Totodată, angajatorul nu are dreptul să oblige salariatul să beneficieze de tichete de masă.

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

O entitate trebuie să determine dacă este oportun să analizeze fiecare tratament fiscal incert în mod separat sau împreună cu unul sau mai multe tratamente fiscale incerte, în funcție de abordarea care prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii. Pentru a determina care dintre cele două abordări prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii, o entitate ar putea ține seama, de exemplu: a) de modul în care își întocmește declarațiile fiscale și susține tratamentele fiscale pe care le aplică; sau b) de modul în care entitatea se așteaptă ca autoritatea fiscală să efectueze controlul și să rezolve aspectele care ar putea apărea în urma acestui control.

În cadrul ședinței din 18 iulie curent Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați, care propun modificarea Legilor privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali; privind achizițiile publice; cu privire la asigurări; Codul civil. Avizul Executivului asupra proiectului conține un șir de obiecții și propuneri de îmbunătățire a conținutului inițiativei. Proiectul de lege înregistrat în parlament urmărește scopul de ajustare a cadrului legislativ național în vederea asigurării implementării eficiente și comprehensive a angajamentelor asumate de RM, inclusiv prin Acordul de Asociere între RM și UE, în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 541 din Codul fiscal, subiecți ai impunerii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări.

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.